Pilonul II de pensii în România împlinește un deceniu de existență în România, timp în care a dovedit că protejează contribuțiile participanților și le aduce o valoare suplimentară, stimulează economia națională și reprezintă o sursă locală importantă de finanțare a proiectelor publice. Potrivit unui studiu național realizat cu ocazia bilanțului primilor 10 ani de pensii private obligatorii în România, trei sferturi dintre români se așteaptă să primească o pensie de peste 500 de euro, în condițiile în care mai mult de o treime dintre aceștia nu economisesc deloc, iar numărul celor care primesc în prezent o pensie care depășește acest prag reprezintă doar 1,1% din numărul total al actualilor pensionari.
Anul 2017 marchează 10 ani de existență a sistemului de pensii private obligatorii în România, iar cele mai recente date arată importanța acestui sistem pentru contributori și pentru economie. Astfel, la sfârșitul lunii septembrie 2017, existau 7 milioane de participanți la fondurile de pensii Pilon II, suma cumulată în conturile lor fiind de peste 38 de miliarde de lei, iar câștigul total fiind de cca. 7 miliarde de lei. Potrivit acelorași date, valoarea medie a unui cont este de aproximativ 5.500 de lei, în timp ce peste un milion de participanți au peste 10.000 de lei în cont. Pentru acest prim deceniu, randamentul mediu anualizat al Pilonului II se ridică la 9,1%.
„Sistemul de pensii private obligatorii a devenit în cei zece ani de activitate un pilon de sprijin pentru o întreagă generație, un fapt extrem de important, dacă luăm în calcul evoluțiile îngrijorătoare din societatea noastră, precum îmbătrânirea accentuată a populației, migrația tinerilor și scăderea numărului de oameni activi. Mai mult, industria pensiilor Pilon II din România este una extrem de competitivă în Europa, oferind cele mai bune randamente reale, potrivit instituțiilor de specialitate. În al treilea rând, fondurile contributorilor se întorc în economia românească, generând activități economice, venituri pentru stat și noi locuri de muncă”, afirmă Iulius Postolache, Președintele Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din România.
Așteptările, peste realitatea curentă
Trei din patru români așteptă o pensie de peste 500 de euro, în momentul retragerii din viața activă, arată un studiu realizat pe platforma iVox, la solicitarea APAPR, despre atitudinea românilor față de sistemul de pensii, desfășurat în perioada 15-29 septembrie, la care au participat 1.827 români, utilizatori de Internet, din mediul urban.
Deși trei sferturi dintre români își doresc o pensie peste pragul de 500 de euro, în prezent, doar 1,03% dintre pensionari primesc la final de lună o pensie în valoarea de peste 500 de euro. Studiul recent mai arată că 35% din respondenți, adică mai bine de o treime, nu economisește deloc, în timp ce 36% din respondenți pun deoparte mai puțin de 300 de lei pe lună, adică puțin pete 50 de euro. Numai un sfert din respondenți a declarat că economisește peste 300 de lei pe lună. La întrebarea „Ce vă împiedică să faceți economii mai mari decât faceți deja”, 70% din respondenți au afirmat că veniturile reduse și doar circa 5% au declarat că au încredere în pensia pe care o vor primi de la stat și, astfel, nu consideră că vor avea nevoie de economii suplimentare.
„Românii au așteptări mari de la pensia pe care o vor primi la bătrânețe, deși în acest moment nu pot să pună deoparte bani pentru a avea o bătrânețe fără griji, iar diferența între așteptările românilor și realitatea curentă este foarte mare. În aceste condiții, Pilonul II în forma sa actuală este singura formulă care poate oferi o speranță pentru milioane de români că vor ajunge la o un nivel de pensie care să le asigure un trai bun. De asemenea, fondurile de pensii deja au un rol important în susținerea economiei României și în același timp adresează o nevoie socială acută pentru populație pentru economisire pe termen lung”, afirmă Iulius Postolache, președintele APAPR.
Provocările îmbătrânirii populației
Și Europa se confruntă cu provocarea menținerii unui sistem sustenabil de pensie, în condițiile în care raportul dintre populația de peste 64 de ani și populația activă va crește de la 28%, cât era în 2015, la 51%, până în 2050, potrivit OECD. În aceste condiții, Pilonul I de pensii (pensiile obligatorii de stat) se va confrunta cu adevărate provocări.
Dacă în 2013, populația Europei atingea 502 milioane de locuitori, până în anul 2060, va ajunge la 523 de milioane de locuitori. În același timp, va crește și gradul de îmbătrânire a populației: de la 13,3%, în prezent (persoane între 65-79 de ani) la 16,6%, în 2060, iar rata celor peste 80 de ani se va dubla: de la 5,1%, cât este în prezent, la 11,8%, în 2060. Ponderea forței de muncă activă va scădea, de asemenea, de la 211 milioane de angajați (în prezent), la 202 milioane de angajați, în 2016.
Țările cu cele mai bune sisteme de pensii din lume au mizat pe sisteme mixte de pensii, care îmbină pensia privată de stat cu pensia privată obligatorie. Astfel, Danemarca este considerată țara cu cel mai bun sistem de pensii din lume, potrivit Melbourne Mercer Global Pension Index, urmată de Olanda și de Australia.
„O Europă aflată în plin proces de îmbătrânire demografică nu se poate sprijini doar pe sistemele publice de pensii: fondurile private de pensii sunt necesare pentru ca oamenii să primească pensii rezonabile și sustenabile. Experiența statelor europene cu cele mai performante sisteme de pensii arată importanța pe care o au schemele private în formularea unor politici eficiente în acest domeniu. După cum putem bine observa în România, fondurile de pensii private sunt esențiale pentru ca oamenii să primească ceea ce-și doresc de la pensiile lor, de aceea este vital să continuați dezvoltarea lor”, a declarat Matti Leppälä, Secretar General al organizației PensionsEurope.
COMMENTS