Zece la sută dintre familiile din România compuse din doi adulţi şi doi copii cu vârsta sub 14 ani au avut în 2018 un venit lunar mai mic de aproximativ 765 de lei ( circa 165 de euro la cursul de schimb mediu de anul trecut) potrivit datelor interactive publicate pe site-ul Eurostat. La polul opus, limita peste care se situează doar cele mai „avute” familii de acest tip (tot 10% din total) este de doar 3.480 lei (750 de euro).
Linia care împarte veniturile în jumătate peste şi jumătate sub este situată la doar 2.150 lei, ceea ce înseamnă doar ceva mai mult de 450 de euro pe lună la cursul de schimb de 4,6535 lei/euro. Raportat la salariul mediu net pe economie afişat de CNSP pentru 2018 (2.685 lei), ar însemna că jumătate din familiile cu doi copii mici au trebuit să se descurce anul trecut cu mai puţin de 80% din acest salariu mediu net.
Dincolo de acest semnal de avarie, suma în cauză este cu mult mai mică decât cea consemnată pentru Bulgaria, unde calculele de echivalenţă în lei plasează linia de 10% la valoarea de 1.150 de lei (cam 245 de euro), pe cea mediană la circa 2.970 de lei sau 630 de euro iar pe cea de 90% la pragul de 5.000 de lei (1.075 euro).
Toate aceste date pot fi obţinute dintr-un infografic interactiv, care permite fiecărei familii europene poziţionarea la nivel naţional pe decile ( segmente de câte 10% din numărul total), de la apartenenţa la cea mai săracă ( mesaj: „gospodăria dumneavoastră are venitul printre cele 10% mai mici din ţara X”) şi până la cea mai avută ( mesaj: „gospodăria dumneavoastră are venitul printre cele 10% mai mari din ţara X”).
Dacă se face o comparaţie între România şi Bulgaria în cazul unei gospodării compuse din doi adulţi şi doi copii sub 14 ani, rezultatele sunt, surprinzător, mult în defavoarea noastră, cu 765 lei faţă de 1.150 lei pentru cele mai sărace 10% dintre familii, 2.150 lei faţă de 2.970 lei la linia mediană de 50% dintre familii şi doar 3.480 lei faţă de 5.000 lei limita inferioară pentru 10% cele mai avute familii de acest tip. Pe scurt, există un decalaj de circa 30% în defavoarea României.
Astfel pusă problema, situaţia familiilor cu copii mici apare în statisticile europene a fi cu mult mai bună la vecinii de la sud de Dunăre şi colegi de val de aderare la UE din 2007, deşi indicatorul sintetic care defineşte nivelul de trai la nivel naţional ne plasează pe noi anul trecut la 64% din media UE iar pe bulgari la doar 50% din aceeaşi medie. Astfel, un potenţial de venituri cu aproximativ de +30% în favoarea familiilor româneşti se transformă, în practică, în -30%, ceea ce este cu totul paradoxal şi ar trebui să ne pună pe gânduri. Practic, conform datelor oficiale publicate de Eurostat, România ar trebui să se apuce să studieze „modelul bulgar” al veniturilor pentru familiile cu doi copii mici.
Pentru referinţă, vă prezentăm şi plafonul de venit exprimat în euro pentru familiile cu doi copii mici care se situează între cele mai sărace 10% la nivel naţional în câteva state UE: România – 165 euro, Bulgaria – 245 euro, Ungaria – 475 euro, Polonia – 545 euro şi Grecia – 560 euroCât priveşte situaţia din alte ţări europene, stăm încă şi rău. Distanţa faţă de state precum Ungaria, Polonia sau Grecia în materie de prag de sărăcie al familiilor cu copii mici este una considerabilă şi greu de explicat doar prin nivelul relativ de dezvoltare. De aceea, s-ar impune măsuri grabnice de aducere a veniturilor acestor familii tip, care ( aproape ) permit menţinerea populaţiei ca număr de cetăţeni la nivelul unei ţări, mai aproape de practica europeană.
COMMENTS