Rezultatul economiei pe anul 2015 a fost ajust ușor în jos în termeni nominali, de la 712,8 miliarde lei în varianta provizorie până la 711,1 miliarde lei în varianta semidefinitivă. Cu toate acestea, Institutul Național de Statistică a anunțat majorarea creșterii economice în termeni reali consemnată pe anul trecut de la 3,8% la 3,9%, urmare a recalculării deflatorului PIB în jos, de la 2,9% la 2,4%.
Recalcularea a dat cu 1,7 miliarde de lei mai puțin
Reamintim că, după evaluările semnal, provizoriu 1 și provizoriu 2, apare după un an varianta semidefinitivă și de-abia după doi ani ”se bate în cuie” varianta definitivă. Inițial se anunțase o valoare de 3,8% pe acest circuit de reevaluări succesive. Deflatorul PIB este coeficientul cu care se micșorează PIB nominal (în prețuri curente) pentru a fi adus în prețurile perioadei de bază și a putea face o comparație corectă între doi ani succesivi (2015 față de 2014 în cazul de față).
PIB 2015
Date provizorii | Date semidefinitive | Diferențe | |
Mil. lei prețuri curente | 712832,3 | 711102,7 | -1729,6 |
Creșterea reală (%) | 3,8 | 3,9 | 0,1 |
Deflator (%) | 2,90% | 2,40% | -0,50% |
Sursa: INS
Așadar, rezultatul recalculat a fi cu circa 1,7 miliarde de lei mai mic în prețurile curente, a fost mai puțin ”dezumflat” de deflator. Din acest joc de influențe contrare a reieșit o creștere a PIB în termeni reali ceva mai mare decât cea măsurată inițial.
Situația din 2005 încoace
În urma calculelor efectuate de INS, iată cum se prezintă evoluția PIB între 2005 și 2015, potrvit celor mai recente date disponibile. Față de situația transmisă în 2014, se remarcă stabilirea în varianta definitivă a unui nivel de 3,1% pentru acel an și, implicit, revenirea atunci la exact același nivel al economiei înregistrat în 2008. De remarcat și faptul că reculul maxim al PIB consemnat în perioada de criză a dus rezultatul economic al anului 2010 până la nivelul anului 2007, cel al aderării la UE.
Evoluția PIB în perioada 2005 – 2015
Anul | 2005 | 2006 | 2007 | 2008 | 2009 | 2010 | 2011 | 2012 | 2013 | 2014 | 2015 |
Creștere economică | 4,2 | 8,1 | 6,9 | 8,5 | -7,1 | -0,8 | 1,1 | 0,6 | 3,5 | 3,1 | 3,9 |
PIB (2008=100) | 79,8 | 86,2 | 92,2 | 100 | 92,9 | 92,2 | 93,2 | 93,7 | 97 | 100 | 103,9 |
Sursa: INS
De remarcat și faptul că reculul maxim al PIB consemnat în perioada de criză a dus rezultatul economic al anului 2010 până la nivelul anului 2007, cel al aderării la UE. Cea mai bună perioadă a fost cea în care ne-am străduit să îndeplinim condițiile pentru a fi acceptați în Uniune și investitorii străini și-au ocupat locurile strategice în noua economie membră, ocazie cu care am atins un nivel de creștere de peste 25% pe parcursul a patru ani (2005 – 2008).
Industria și comerțul reevaluate în sus, sectorul bugetar în jos
Diferențele semnificative între estimarea provizorie și calculul semidefinitiv al PIB au apărut la nivelul industriei (care și-a majorat și contribuția la formarea PIB și influența pe rezultatul de creștere economică de la +0,5% până la 1,4%) și al comerțului ( și acest sector cu un un procent în plus ca pondere per total și cu o influență modificată puternic în sus, de la +1,0% până la +1,8%).
Modificarea contribuțiilor la formarea și creșterea PIB 2015 între varianta provizorie și varianta semidefinitivă
Sector economic | Contribuție la formarea PIB | Contribuție la creșterea PIB | ||
Provizoriu | Semidefinitiv | Provizoriu | Semidefinitiv | |
Agricultură | 4,2 | 4,2 | -0,4 | -0,6 |
Industrie | 23,2 | 23,8 | 0,5 | 1,4 |
Construcții | 7,4 | 5,8 | 0,6 | 0,4 |
Comerț | 15,8 | 16,8 | 1 | 1,8 |
Informații, comunicații | 5,6 | 5,1 | 0,6 | 0,5 |
Intermedieri financiare și asigurări | 3,4 | 3,8 | 0 | 0 |
Tranzacții imobiliare | 8 | 8,5 | 0,2 | 0,8 |
Activități profesionale | 7,3 | 6,9 | 0,3 | 0 |
Admin. publică, învăț., sănătate etc. | 10,3 | 9,9 | 0,2 | -1,3 |
Activități de spectacole | 2,6 | 3,1 | 0,1 | 0,1 |
Valoare adăugată brută | 87,8 | 87,9 | 3,1 | 3,1 |
Impozite nete pe produs | 12,2 | 12,1 | 0,7 | 0,8 |
PIB | 100 | 100 | 3,8 | 3,9 |
Sursa: INS
În contrapartidă, zona care a fost fundamental reevaluată și, în loc să ajute la rezultatul economiei a penalizat cel mai mult creșterea economică, a fost cea de ”administrație publică și apărare, asigurări sociale din sistemul public, învățământ, sănătate și asistență socială”. Aceasta și-a diminuat contribuția la formarea PIB iar influența a trecut din domeniul pozitiv (+0,2%) adânc în teritoriul negativ (-1,3%).
În fine, ar mai fi de remarcat păstrarea per ansamblu a rezultatului de creștere economică aferent valorii adăugate brute la nivelul de +3,1%. De unde rezultă că micul spor de 0,1% nu s-a datorat activității economice propriu-zise ci recalculării influenței impozitelor nete de la +0,7% până la +0,8%. Ceea ce a dus contribuția reducerii (conjuncturale a) fiscalității în avansul PIB la peste 20% din total.
COMMENTS