Fostul ministru al comunicaţiilor, domnul Marius Bostan, a avut amabilitatea să raspundă întrebărilor redacţiei privind aderarea României la UE, ca şi ale celor privind stadiul proiectelor în care este implicat. Domnia sa crede că dacă nu am fi intrat în UE ar fi fost un dezastru. Companiile românești, în special cele din ITC, s-au dezvoltat datorită resurselor umane de calitate și intrărilor de bani europeni. Specialiștii români în IT&C, tineri inteligenți, bine pregătiți, aflați pretutindeni în lume pot deveni o forță însemnată pentru dezvoltarea țării.
Ianuarie 2017 va marca un prim deceniu de apartenenţă a României la UE. Au fost oare reuşitele pe măsura aşteptărilor? Ce a adus bun României statutul de membru al Uniunii Europene?
Depinde de așteptările fiecăruia. Oricum sunt indicatori preciși care pot măsura diverse lucruri. Dacă e să mă raportez la PIB, în mod direct a existat un impact semnificativ de vreo 10%. Putem vedea șomaj, valori imobiliare, agricultură, producție industrială cu valoare adăugată și multe altele. Dacă nu intram era un dezastru. Mergeți in Ucraina, în Republica Moldova și faceți comparație. România face parte din Europa prin trecut comun, cultură, bazele civilizației. Acest aranjament instituțional a ajutat România să nu intre într-o zonă gri. Mulți români au căutat oportunități în alte țări și au creat valoare suplimentară acolo. Noi nu am fost capabili să oferim suficiente argumente. Acum e momentul să încercăm să găsim avantajele, să le promovăm ca ei să aleagă în cunoștință de cauză, o posibilă repatriere totală sau parțială. Dacă nu eram în UE cred că interesele unor state mai puțin democratice, care nu respectă statul de drept, cu o cultură oligarhică deja consacrată și-ar fi făcut masiv prezența. Statutul de membru al UE ne-a adus o siguranță suplimentară.
Ce schimbări, bune sau rele, au avut loc în domeniul ITC şi în dezvoltarea firmelor româneşti, ca urmare a aderării la UE? Se putea face mai mult?
Companiile românești s-au dezvoltat datorită resurselor umane de calitate și intrărilor de bani europeni. Libera circulație, cooperarea aduc dezvoltare. Regulile birocratice câteodată au micşorat efectele pozitive. Au apărut noi investiții, a crescut piața, au apărut proiecte europene. Întotdeauna se putea face mai mult. Dar putea fi și mai rău. Creșterea în acest domeniu este remarcabilă, depășește cu mult creșterea altor sectoare și depășește și media europeană.
Aţi iniţiat o serie de proiecte inovatoare, biroul de competenţă broadband virtual, conceptul smart city, ENRICH, CIO guvernamental, extinderea Ghişeul.ro etc. Şi, mai nou, proiectul Repatriot. Care e stadiul acestora şi cum vedeţi viitorul lor?
Smart City Alba Iulia 2018 se dorește un proiect care să unească energiile administrației cu cele ale sectorului privat pentru a arăta până în 2018 mai multe soluții, modele, aplicate deja, bine prezentate pentru a fi boost pentru sectorul IT&C, pentru a vedea beneficiile cetățenilor, administrației, turiștilor și investitorilor. Este o oportunitate pentru companiile din hi-tech de a da o direcție pentru următorii 100 de ani. Cred că acest proiect va însufleți și alte orașe din România și nu numai.
Proiectul European & National Romanian Innovative Cognitive Hub – ENRICH va fi un loc deschis inovaţiilor şi unde se pot testa şi dezvolta soluţii de cognitive computing. Deja Institutul de Cercetări în Informatică – ICI a demarat dezvoltarea, deja IBM a semnat o înțelegere cu Guvernul şi sunt convins că și alte mari companii, universităţi, studenţi, cercetători, start-upuri, companii româneşti preocupate de inteligenţa artificială, clustere și alte părti interesate vor participa la această dezvoltare care poate poziţiona România pentru următorii 100 de ani.
Pentru toate dezvoltările avem nevoie de menţinerea vitezei crescute de internet. Pentru asta am promovat Legea infrastucturii fizice de comunicații electronice, am salvat proiectul RO-Net și am creat acest birou virtual de competențe broadband, unde se reunesc experți din mai multe țări europene și care sper să devină un furnizor de competențe pentru viitoarele proiecte și normative.
Încă de la preluarea mandatului am identificat Agenția Agenda Digitală ca un instrument care ar trebui dezvoltat pentru a obține transformarea digitală de care avem nevoie. Am discutat cu mai mulți specialiști despre rolul CIO la nivel guvernamental. Guvernele au nevoie de specialiști care să lucreze perioade mai lungi de timp pentru a duce la capăt strategiile și proiectele. Este nevoie de coordonare, interoperabilitate, date deschise, migrare în cloud, reutilizare și multe alte acțiuni care ar salva bani și ar aduce sevicii mai bune pentru cetățeni. Sunt convins că viitorul guvern va prelua și va amplifica inițiativele bune dacă dorește ca România să ajungă repede în era digitală și să fie smart.
Deja ANAF a migrat la ghiseul.ro, mai multe orașe au intrat în sfârșit pe platformă, numărul tranzacțiilor a crescut în acest an cât aproape în toți cei 5 ani de existență. Românii din străinătate pot acum să-și plătească taxele și impozitele datorate în țară.
Atât Dragoș Tudorache cât și Delia Popescu au continuat proiectele începute de mine și sper că vor fi continuate și de cei care vor veni. Ele nu au avut o încărcătură politică, sunt lucruri tehnice care ar trebui continuate.
Din câte știu evaluarea în schema de produse inovative pentru IMM a avut întârzieri datorită alocării întârziate a banilor pentru asistența tehnică, deși MCSI și-a făcut partea de evaluare de conformitate și eligibilitate. Cred că o soluție bună pentru mărirea absorbției și dezlănțuirea potențialulului introducerii instrumentelor hi-tech în companii și susținerea dezvoltării capabilităților românești în domeniul IT&C ar fi lansarea schemei propuse de mine în luna mai, după consultarea cu industria, cu clusterele și specialiștii, care să aloce pe supracontractare o sumă importantă pentru mediul privat.
Despre RePatriot?
RePatriot este un proiect început cu mult înainte de a fi Ministru. Eram antreprenor și am propus acest proiect la o reuniune a Romanian Business Leaders – RBL. Proiectul are un success mult mai mare decât mă așteptam, sunt mulți români care vor să revină definitiv sau să-și deschidă o afacere aici, să fructifice oportunități. Am creat deja o mișcare, noi, câţiva oameni de afaceri care am început treaba. Deja după Preşedintele Iohannis şi Primul Ministru Dacian Cioloş care au declarat Diaspora o prioritate naţională, mai mulţi lideri de afaceri sau politici se exprimă mai des pe această temă. S-a lansat şi un program Diaspora Start-up. Mai mulţi primari şi oameni din administraţie au înţeles mesajul, identifică oportunităţi şi refac legăturile pierdute cu Diaspora. Toată lumea are de câştigat. Am făcut zeci de întâlniri, am interacţionat cu mii de oameni. Am dezvoltat o platformă repatriot.ro şi în on-line iar mesajul nostru a ajuns la peste 2 milioane de români. Am oferit programe de pregătire antreprenorială la peste 300 de persoane, am făcut o primă ediţie a unui Summit RePatriot cu 100+100 oameni de afaceri din ţară şi din diaspora, am generat sărbătorirea Zilelor Diasporei şi am acordat consiliere mai multor sute de persoane. Ne dorim ca multe persoane cu iniţiative să ne urmeze şi să reuşim să facem o Românie mai bună pentru toţi românii, să nu mai avem două Românii. Până în 2018 avem de lucru la intensitate maximă.
S-a vorbit despre realizarea unui cadru naţional de interoperabilitate, coordonat cu UE, pentru eficientizarea activităţilor publice în sensul oferirii de servicii digitale cetăţenilor. Vom sta mai bine la acest capitol în perioada următoare?
Am inițiat acest cadru, am îmbunătățit activitatea Comitetului Tehnico-Economic, am contractat asistență tehnică de la USTDA pentru a sprijini realizarea unei strategii de interoperabilitate și a crea modelului de Government Enterprise Architecture pentru a pune bazele dezvoltărilor viitoare, a principiilor de respectat pentru dezvoltare digitală cât mai eficientă.
Mulțumesc profesioniștilor care au lucrat, au dezbătut, s-au certat, au argumentat și au căutat soluții cât mai bune. Mulțumesc USTDA pentru sprijinul financiar.
E un drum lung, care necesită claritate în abordare, profesioniști în implementare și parteneri în dezvoltare. Au fost puse bazele unei strategii de interoperabilitate. E un drum conform Strategiei Naționale Agenda Digitală pentru România 2020, cu ajustări corective de parcurs necesare. E nevoie de putere, clarviziune și curaj, pentru a se urma acest drum 4 ani. Principiile, regiştrii, iniţierea proiectelor, avizarea proiectelor în CTE, grija permanentă pentru securitatea cibernetică, strategia pentru cloud guvernamental, procesele de achiziție publică, integrarea gestiunii, public vs privat sunt câteva din punctele care vor face agenda următorilor ani.Transformarea digitală a României poate aduce beneficii românilor dacă va fi stimulată.
Cum ar putea România să devină mai vizibilă şi, de ce nu, mai puternică în comunitatea europeană? Ce ne lipseşte?
O întrebare deloc simplă. Cred că ne putem impune pe cognitive computing, pe inteligență artificială. Avem tineri inteligenți, bine pregătiți, avem internet de mare viteză și putem inova cu investiții financiare mici. Forța startup-urilor românești ar putea da o forță mare României. Specialiștii români în IT&C aflați pretutindeni în lume pot deveni o forță însemnată pentru dezvoltarea țării dacă vor fi atrași în fructificarea unor oportunități și se vor simți doriți acasă. România este un loc în care se pot dezvolta cu ușurință data centers uriașe care ar putea deservi Europa și chiar Orientul. Putem juca un rol important în cyber security dacă vom avea inteligența să fructificăm această oportunitate. Implementarea 5G într-un ritm alert ar aduce de asemenea o poziționare mai bună și odată cu îmbunătățirea infrastructurii de comunicații cu rețele de nouă generație, cu avansul pieței unice digitale, multe companii inovative pot migra în Romania.
Consideraţi că este momentul ca România să-şi asume, ca proiect prioritar, adoptarea monedei unice?
Nu cred că adoptarea euro este soluția rezolvării problemelor noastre. Sunt mai importanți indicatorii pentru atingerea convergenței. Cred că România se poate dezvolta mai rapid decât zona euro. Avem nevoie de oameni responsabili la conducerea țării și lucrurile vor merge bine.
Sunt lucruri deja întâmplate care vor produce roade în următorii ani. Pentru piața de capital din România este important să trecem de la statul de ‘junk’ la ‘investment grade’ . Companiile din Hi-tech pot folosi alternative pentru finanțare din piața de capital. Nu moneda este o problemă. România ar trebui să-și întărească și să crească rapid relațiile bilaterale economice cu UK și USA. Parteneriatul strategic cu Statele Unite devine mai important. O axă economică nord-sud cu Polonia și Țările Nordice ar ajuta și ar putea da un semnal serios.
Cum vedeţi Uniunea Europeană pe termen mediu şi lung? Care ar fi locul României în această mare familie europeană? Vor mai fi deschişi românii ideii de globalizare, de europenizare?
România este în Europa prin moștenire, principii ale civilizației, cultură atât din trecut cât și din prezent. Românii sunt un popor de oameni deschiși, chiar mult mai deschiși decât alte popoare din Europa. Ar trebui să vedem ce înseamnă foarte exact europenizare. Părerile sunt împărțite și definițiile nu sunt aceleași pentru toată lumea. Europa, în primul rând, ar trebui să-și întărească statutul de piață comună, de spațiu în care democrația, statul de drept, economia de piață și valorile sunt respectate. Adică Europa părinților fondatori Konrad Adenauer, Alcide de Gasper, Robert Schuman dacă ar fi să-i enumăr doar pe aceștia. Mai multă Europă nu înseamnă mai multă birocrație, mai multă uniformizare și mai mult socialism fără valorile fundamentului creștin. Nu înseamnă stabilirea dimensiunii candelelor și curburii bananei. În primul rând avem nevoie de o piață unică adevărată, fără bariere și mai ales în domeniul digital avem nevoie de asta imediat, pentru a fructifica potențialul creator al persoanelor. Avem nevoie de o alianță atlantică foarte strânsă cu USA și Canada. Eu văd o simfonie a națiunilor care respectă bazele bune pe care s-a construit Occidentul și care nu ignoră istoria și care fac afaceri liber, în care cetățenii circulă liber, în care oamenii sunt respectați și apărați de forțele răului prin alianțe trainice și clare.
A consemnat Georgeta Clinca
COMMENTS