Website-ul NOCASH (www.nocash.info.ro) a centralizat datele comunicate BNR de către băncile comerciale şi a ajuns la o concluzie surprinzătoare: pentru prima oară în 20 de ani, reţeaua de bancomate s-a redus semnificativ, cu 540 de ATM-uri, adică aproximativ 5% din numărul total la nivel naţional!
Contracţia reţelei de ATM-uri pare să se datoreze în primul rând restructurării sistemului bancar, care a continuat să se ajusteze şi în 2016 prin închiderea unui număr de 149 de sucursale şi agenţii bancare, 59 de unităţi teritoriale fiind închise în ultimul trimestru din 2016. Astfel, potrivit statisticilor BNR, numărul unităţilor bancare a ajuns la începutul acestui an la 4.757 (cu 25% mai puţin faţă de 2008!).
Aşadar, nu doar bancomatele din unităţile închise au dispărut. Cele mai multe se dovedesc a fi fost de tip „stand alone”, din diferite alte locaţii. Într-un paradis al numerarului, cum încă este România, un asemenea fenomen ridică destule semne de întrebare.
A ajuns reţeaua naţională de bancomate la saturaţie? Greu de crezut, atâta timp cât în oraşele mici şi mijlocii bancomatele sunt rare şi cu facilităţi minimale (majoritatea doar cu disbursare de numerar), iar în mediul rural lipsesc aproape cu desăvârşire.
Au ajuns costul de mentenanţă al aparatelor şi costul managementului de cash mult prea mari? E foarte posibil ca unele ATM-uri, mai izolate sau mai uzate fizic, să fi devenit pur şi simplu nerentabile, aducând mai mult pagubă decât profit. Cu comisioane de retragere sau interogare ajunse la zero sau marginale, bancomatele nu mai sunt business-ul de altădată.
Au început românii să prefere plăţile electronice şi online? Tendinţa este pozitivă, mai ales în rândurile unor orăşeni mai familiarizaţi cu tehnologia şi mai avizi de timp liber, dar suntem departe de o masă critică în măsură să conteze. Adevărat, plăţile la POS au crescut în valoare şi volum, dar cele online, cu cardul, mai au de peripeţit.
Cert e că mai puţine ATM-uri înseamnă mai multă alergătură pentru clienţi, venituri mai reduse pentru bănci (dar şi investiţii şi costuri de întreţinere mai mici) şi mai puţin numerar de transportat, sortat, verificat, numărat şi asigurat pentru firmele de profil. E o realitate de pe urma căreia pierd toţi, dar pe care o acceptă cu seninătate.
Singura veste bună este legată de reţeaua de acceptare. În 2016, reţeaua nationala de POS-uri a depăşit 173.000 de terminale, în creştere cu 10% faţă de decembrie 2015. În cursul anului 2016, reţeaua a crescut cu aproximativ 17.500 de terminale, cel mai mare avans fiind consemnat firesc, în ultimul trimestru când s-au instalat mai mult de jumătate (8800 terminale).
Se spune că 2017 va fi „anul POS-ului”, fiindcă legea cash-back, intrată în vigoare la începutul lunii ianuarie, obligă pe toţi comercianţii cu rulaj anual de peste 10.000 de euro să accepte la plată cardul bancar. Cererea de terminale este deja imensă şi imposibil de onorat de către furnizori. Va fi interesant „recensământul” POS-urilor de la final de an!
COMMENTS