“Este clar că industria bancară este într-o schimbare, iar lucrurile astea se întâmplă de mai mult timp şi cu o viteză din ce în ce mai mare. Lucrurile se schimbă rapid şi devine vital să ne adaptăm la fel de repede la schimbări” ne spune Steven van Groningen, CEO al Raiffeisen Bank România.
Domnule preşedinte, în primul rând v-aş întreba cum a fost anul 2017 pentru Raiffeisen Bank: ce v-a depăşit aşteptările, ce consideraţi că v-a nemulţumit? Şi nu mă refer aici doar la banca pe care o conduceţi ci şi la sistemul bancar şi economia României?
2017 a fost un an bun pentru Raiffeisen Bank. Strategia noastră de dezvoltare a fost vizibilă în ritmul creşterii creditelor acordate clienţilor: Soldul creditelor acordate persoanelor fizice a crescut cu 9%, cele acordate ÎMM cu 11%, în timp ce creditarea companiilor medii şi mări a avansat cu 10%. Am crescut echilibat pe toate segmentele de clienţi. Aproape 60% dintre creditele noi acordate în 2017 au fost pentru antreprenori locali sau companii mari. Şi asta m-a bucurat pentru că lucrurile merg în direcţia bună. Un alt lucru bun este că economia e pe trend de creştere.
2017 a fost un an, aş spune, paradoxal, marcat pe de o parte de o creştere economică importantă, dar pe de altă parte de o divizare a societăţii, de o împărţire în tabere care, de fapt, ar trebui să colaboreze. Anul acesta aveam speranţa că lucrurile se vor îndrepta, dar devine din ce în ce mai clar că nu spre rezolvare se îndreaptă lucrurile.
Cum vă descurcaţi cu noianul de schimbări în peisajul legislativ pe care trebuie să le asimilaţi într-un timp foarte scurt? Ce ar fi cel mai dificil de implementat şi necesită cele mai mari eforuri, umane şi financiare?
Eu întotdeauna spun că vom respecta toate regulile sau reglementările; nu avem nicio problemă cu asta. Ce ne dorim este să fim consultaţi atunci când sunt reglementări care au impact în activitatea noastră. Ceea ce ne afectează este schimbarea lor permanentă sau mai rău, retroactiv, cum am avut cazuri. Aceste lucruri nu sunt acceptabile. Jucăm după reguli şi nu avem o problemă cu asta, atâta vreme cât regulile se aplică la fel pentru toţi jucătorii şi nu se schimbă în cursul jocului. Cred că e ceva rezonabil.
Dincolo de această discuţie despre principii, e adevărat că am alocat şi vom aloca destul de multe resurse pentru a ne conforma la toate reglementările europene care au intrat sau vor intra în vigoare în perioada următoare (GDPR, BASEL III, Mifid II, PSD2) etc. Este o parte a activităţii noastre care solicită multe resurse.
Cum vedeţi concurenţa din mediul în care activaţi, cu componentă tridimensională: dinspre bănci, dinspre companii fintech dar şi dintre companii din telecom?
Este clar că industria bancară este într-o schimbare, iar lucrurile astea se întâmplă de mai mult timp şi cu o viteză din ce în ce mai mare. Lucrurile se schimbă rapid şi devine vital să ne adaptăm la fel de repede la schimbări. Digitalizarea va face ca interacţiunea băncilor cu clienţii săi să nu mai fie fizică ci una electronică. Nu cred că suntem într-o competiţie cu fintech-uri ci vom colabora cu ele, să avem servicii şi produse mai bune, mai competitive. La fel şi cu companiile telecom, vom colabora pentru a ne susţine dezvoltarea reciproc. Devine clar că vom avea opţiuni mai multe pentru a face plăţi şi tranzacţii, dar asta e în beneficiul clienţilor. Preţul poate fi mai mic, iar serviciile mai bune. Pe de altă parte rămâne o importantă parte a activităţii noastre, de consultanţă bancară care are nevoie de interacţiune şi de cunoaştere şi aici avem nevoie de o forţă de muncă foarte calificată, cu calităţi profesionale deosebite.
Vom continua să facem ceea ce am mai făcut şi până acum, să ne urmărim strategia stabilită – investim în cele trei direcţii: în relaţia cu clienţii, în traininguri şi în tehnologie. Vom inova în ritm accelerat, pe fondul unei rate tot mai mari de adopţie a noilor tehnologii de către clienţii noştri. Investiţiile şi eforturile pentru deservirea mai bună a clienţilor se vor intensifica. Îmi doresc să facem din Raiffeisen Bank o bancă mai agilă şi ne propunem o creştere peste medie pieţei.
Se simte presiunea creşterii ROBOR în indicatorul NPL? Cât de mult se poate extinde perioada în care o bancă poate da credite cu dobândă fixă, cele recomandate acum de către specialişti?
Rata creditelor neperformante a fost la final de martie la 5,3%, faţă de 6% în decembrie 2017 sau 8,3% în martie 2017. Vom vedea spre finalul anului cum stăm şi vom putea spune mai multe. Avem nevoie de o perioadă mai lungă să putem avea o evaluare a impactului. În legătură cu dobânda fixa după cum ştiţi noi acordăm credite imobiliare în lei cu dobândă fixă pe 7 ani.
Mediul antreprenorial a suferit şi el o serie de bulversări, din punct de vedere fiscal, fapt care i-a făcut pe mulţi investitori să îşi ia un timp de răgaz înainte de a face noi dezvoltări. Se simte acest lucru şi din punctul de vedere al băncii? Din ce sectoare de activitate vin proiectele bancabile, în acest an? Sunt mai multe sau mai puţine ca în 2017?
Mediul privat se ocupă de dezvoltare economică şi de proiecte, asta vedem noi în 2018. Am avut rezultate foarte bune în primul trimestru al acestui an, rezultate care se bazează mai ales pe creşterea creditării pentru corporaţii mari şi medii, dar şi IMM, cât şi pe majorarea resurselor atrase de la clienţii noştri.
România continuă să fie o ţară cu un nivel de intermediere financiară redus. La fel de prost stă la incluziune financiară şi la educaţie financiară. Cum pot fi rezolvate problemele legate de cei trei indicatori?
Eu cred că s-au făcut multe progrese în toate aceste direcţii pe care le-aţi menţionat. Se putea face mai mult? Cu siguranţă da. Trebuie să ne setem un nivel de ambiţie şi apoi să-l atingem. Aceasta este, după mine, reţeta pentru a progresa în orice domeniu.
Spuneaţi deunăzi că vremea în care se putea face o achiziţie bancară în România a trecut. Vă menţineţi opinia? Ce face lucrurile să meargă atât de greu în procese de tip M&A în România?
Întotdeauna am spus că ne uităm la orice oportunitate de pe piaţă. Am crezut că o consolidare a sistemului bancar va avea loc mai devreme. Dar acum pare că suntem într-un moment în care preluările şi achiziţii s-au cam încheiat. Să vedem ce mai apare de acum încolo. În continuare cred că cel mai bun moment să faci achiziţii este atunci când piaţa stagnează. Când piaţa creşte, orice tranzacţie consumă foarte multă energie şi resurse şi rişti să pierzi oportunităţi de creştere organică. Aşa cum aţi sesizat deja schimbările sunt mari şi rapide în bankingul de astăzi aşa că o competiţie importantă între bănci, chiar dacă mai puţin vizibilă, este să fie pregătite pentru vremurile şi noile generaţii de clienţi care vin.
Cum vedeţi bankingul viitorului? Cum va arăta agenţia bancară a viitorului?
Contribuţia băncilor în societate va continua să fie una importantă. E un lucru de care nu mă îndoiesc. Vom avea cel puţin două tipuri de unităţi, iar ele există şi acum – unele complet digitale, self-service şi altele pentru consultanţă, în care clienţii pot veni pentru sfaturi şi pentru a afla răspunsuri la întrebările lor.
Ce planuri are Raiffeisen Bank pe termen mediu şi lung? E greu să faci astfel de planuri în condiţiile în care legislaţia bancară, în România şi în UE, se schimbă radical în acestă perioadă?
Aşa cum v-am mai spus vom continua să facem ceea ce am mai făcut şi până acum, să ne urmărim strategia – investim în cel puţin trei direcţii: în relaţia cu clienţii, în traininguri şi în tehnologie. Vom inova în ritm accelerat, pe fondul unei rate tot mai mari de adopţie a noilor tehnologii de către clienţii noştri. Investiţiile şi eforturile pentru deservirea mai bună a clienţilor se vor intensifica. Îmi doresc să facem din Raiffeisen Bank o bancă mai agilă şi ne propunem o creştere peste media pieţei.
COMMENTS