România, pe ultimul loc în UE la proporţia persoanelor cu studii superioare

România s-a plasat anul trecut pe ultimul loc în UE la proporţia persoanelor cu studii superioare (aşa-numita educaţie terţiară) cu doar 17,6%, potrivit unei clasificări internaţionale standardizate de UNESCO referitoare la persoanele cu vârsta cuprinsă între 25 şi 64 de ani.
Cu acest procentaj ne-am situat mult sub media UE de 31,4% şi la distanţă apreciabilă de alte state din regiune precum Bulgaria (27,8%), Ungaria (24,1%), Croaţia (23,7%), Slovacia (23,1%), Cehia (23,9%) sau Polonia (29,9%).
Pentru referinţă, menţionăm că valorile cele mai ridicate ale procentajelor de educaţie terţiară s-au înregistrat în Irlanda (45,7%), Finlanda (43,7%), Marea Britanie (42,8%), Suedia (41,9%) şi Belgia (40,3%). În apropierea lor s-au situat balticele Lituania (40,3%), Estonia (39,7%) şi, ceva mai în spate, Letonia (33,9%).
Simplificat, educaţia terţiară include, potrivit clasificării internaţionale ISCED 2011 ( International Standard Clasiffication of Education) cursuri superioare de scurtă durată care pregătesc intrarea pe piaţa muncii îndeosebi în domenii tehnice, practice, de servicii specializate (ISCED 5), facultatea finalizată cu gradul de „bachelor” (ISCED 6), continuarea lor eventuală până la obţinerea titlului de „master” (ISCED 7) şi programele de doctorat (ISCED 8).
Datele au fost prezentate de Eurostat pe regiunile de dezvoltare în care sunt împărţite statele membre, ceea ce a făcut posibilă şi decelarea zonelor ţării care se au cele mai bune performanţe sau se confruntă cu probleme în domeniul educaţiei superioare, inclusiv modul în care au evoluat indicatorul de profil de la aderarea la UE şi până anul trecut.

Ponderea persoanelor cu studii superioare pe regiuni şi evoluţia de la aderare (% în total)

Sursa: EUROSTAT
Oarecum suprinzător, datele arată că cea mai slabă concentrare a persoanelor cu studii superioare se regăsea la momentul aderărării nu în partea de Nord-Est ci pe toată zona de sud cu excepţia Capitalei şi a împrejurimilor, cu mai puţin de nouă procente în Sud-Est şi Muntenia. De-abia pe parcursul ultimilor zece ani s-a produs râmânerea în urmă a celor şase judeţe din Moldova care compun regiunea Nord-Est, depăşite de zona sudică prin ritmuri de creştere triple sau aproape triple.
Cea mai mare dezvoltare a apetenţei pentru învăţământul superior din 2007 încoace s-a produs în Transilvania, unde Centrul a venit cu recordul de +61% iar Nord-Vestul cu +55%. Cifre cu care au trecut în topul regiunilor din România de Banat şi Oltenia, după ce plecaseră cam de la acelaşi nivel.
Din păcate, singura regiune care afişează un nivel european al studiilor terţiare ( ocazie cu care ar cam trebui să ne scoatem din clişee ideea cu forţa de muncă bine pregătită) este Bucureşti-Ilfov. Aceasta ar fi putut să ajungă din urmă ţările baltice şi anumite ţări occidentale, cu circa 40%, dacă ar fi reuşit să păstreze un ritm ardelenesc de creştere, ceea ce nu a fost cazul.
Practic, Capitala se situează la un nivel similar cu cel consemnat pe întreaga ţară de verişoarele noatre latine Franţa (35,2%) şi Spania (36,4%). Portugalia se află undeva mai în urmă, prin zona colegelor noastre din blocul estic, cu doar 24%, în timp ce Italia, cu care avem cele mai mari similitudini de comportament social, se zbate la doar 18,7%.
Dacă vă întrebaţi cum stă locomotiva europeană, Germania, aceasta se află uşor sub media UE (28,6%) şi sub vecina Austria, plasată puţin peste aceeaşi medie (32,4%). În fine, pentru a vedea că se poate mult mai mult, vă prezentăm şi topul regiunilor europene în materie de educaţie superioară, în care patru din primele cinci clasate sunt britanice şi vor părăsi în curând Uniunea.