În orice criză apare și o oportunitate. Necesitatea de a evita, pe cât posibil, contaminarea cu noul coronavirus a generat și o oportunitate pentru dezvoltarea plăților fără numerar. Carduri avem, peste 18 milioane după ultimul „recensământ” făcut de BNR la finele anului trecut, dintre care aproximativ 15 milioane de debit și 3 milioane de credit.
Așadar, pentru a evita deplasările în aglomerații, iar cele mai mari aglomerații sunt acum în supermarketuri, ar fi mai înțelept să facem efortul de a comanda o bună parte din bunurile de care avem nevoie pe Internet ( sunt destule platforme dedicate). Să nu ne mai deplasăm la magazine și nici să nu cărăm cantități mari de marfă (peste un anumit plafon valoric, de regulă, și costurile de livrare sunt nule).
Chiar dacă ne deranjează programul sau abordările mai „excentrice” al celor care lucrează la firmele de curierat, tot putem trimite lista de cumpărături în avans la marile rețele de magazine și să trecem doar pentru a ridica marfa, fără a mai petrece ore bune printre rafturi și alți cumpărători.
În treacăt fie spus, reamintim că soluția cea mai eficientă pentru orice salariat este să cheltuie banii simultan cu munca desfășurată pentru obținerea lor, nu să aștepte ziua de salariu și să se repeadă apoi să scoată banii „din zid”. Unde, pe tastatura ATM-urilor, pot să aștepte exact virușii de care ne ferim când evităm să dăm mâna cu alții.
Desigur, asta presupune utilizarea unui card de credit de pe care să achităm fără dobândă cumpărăturile făcute ÎNAINTE de a veni banii de salariu. După care să acoperim suma datorată fără costuri (ba chiar cu o serie întreagă de beneficii) din cardul de debit pe care se încasează, de regulă, suma cuvenită pentru munca depusă în luna precedentă.
Dacă nu puteți cumpăra totul de pe Internet cu telefonul sau laptopul propriu și vă gândiți că tot va exista un contact și la POS-urile din magazine, ne facem datoria să semnalăm că marea majoritate a cardurilor emise în prezent sunt „by default” contactless. Prin urmare, pentru micile cumpărături, sub 100 de lei, nu trebuie decât să le apropiați de terminalul de plată.
Cât despre facturile de utilități, cu care au unii obiceiul să se plimbe pe la diverse cozi de casierii, ar fi mult mai simplu și mai sănătos să le treacă ca obligație de plată la banca cu care lucrează, pe sistemul de „direct debit”. Adică factura să se ducă în fiecare lună la bancă și să fie achitată de aceasta din disponibilul în cont, fără altă bătaie de cap decât o verificare în extrasul de cont.
Pentru a evita și aglomerația de la plata impozitelor, se mai pot utiliza mijloace de plată aduse la zi la foarte multe administrații fiscale locale și la cea centrală. Asta prin deschiderea unui cont personal în care să se vadă și să se poată achita de acasă impozitul pe venit, impozitul pe casă, impozitul pe mașină etc.
În fine, dar nu în ultimul rând, ar mai putea fi activate și o parte din cele aproape patru milioane de carduri care stau inactive la acest moment, deși sunt contabilizate drept emise de unitățile bancare. Una peste alta, se pot găsi soluții moderne și, mai ales, eficiente de protecție a sănătății personale, tocmai pentru că nu putem evita plățile iar situația actuală reclamă mai multă creativitate în domeniu.
COMMENTS