Situațiile de criză duc de cele mai multe ori la evoluții extreme. Deși, în mare parte, efectele negative sunt resimțite la nivelul tuturor sectoarelor, există și excepții pentru care astfel de evenimente reprezintă o oportunitate unică. În timpul pandemiei actuale s-a ”născut o cursă contra cronometru” la nivelul companiilor farmaceutice pentru dezvoltarea de tratamente și de vaccinuri.
În mod normal, perioada de dezvoltare a unui vaccin este de 12 – 15 ani. Cu toate acestea, se vehiculează la nivel oficial o durată de un an, un an și jumătate. Estimările vin în urma experienței acumulate deja de companiile farmaceutice care dezvoltă astfel de vaccinuri, în lupta cu virusuri similare precum MERS sau SARS, se arată într-o analiză a casei de brokeraj XTB România.
Înainte ca un vaccin să fie autorizat și adus pe piață, acesta trece printr-un proces lung și complex de cercetare, urmat de mulți ani de testare pentru a respecta cerințele de reglementare stricte. În cazul vaccinurilor, studiile clinice au loc în 3 faze de cercetare. În prima fază se dorește determinarea dozajului, urmărirea siguranței dar și posibilele reacții, testele fiind realizate pe un eșantion mic (20 – 50 de persoane). În faza a doua sunt amănunțite analizele legate de dozajul optim și de siguranța administrării vaccinului, fiind utilizat un eșantion mai mare (100 – 300 de persoane). În ultima fază se urmărește reacția vaccinului la scară largă, în special dacă este administrat concomitent cu alte tratamente. Eșantionul vizat este între 3 mii și 50 de mii de voluntari.
„În condițiile crizei actuale, cursa pentru găsirea unui tratament sau dezvoltarea unui vaccin este intensă, iar resursele puse la dispoziția echipelor de cercetare-dezvoltare sunt foarte ridicate. O serie de companii majore lucrează deja la diferite variante de tratament, însă Remdesivir al companiei Gilead se află în poziția fruntașă, fiind deja autorizat de FDA (SUA) ca tratament de urgență. Cu toate acestea, chiar cercetătorul principal al studiului realizat de National Institutes of Health (Neera Ahuja) a afirmat că medicamentul nu este un panaceu: ”nu știm dacă este cel mai bun tratament.. (..) încă trebuie să mai căutăm cel mai eficient medicament”. Acțiunile Gilead, deși pe plus de peste 21% anul acesta au fluctuat puternic, fără a marca creșteri sustenabile de două cifre în perioada de după anunțul de autorizare a tratamentului”, explică Claudiu Cazacu (foto), Consulting Strategist în cadrul XTB România.
Pe 14 mai se așteaptă rezultatele studiului Discovery, un studiu internațional major pe 3200 de pacienți, care include 5 variante testate, între care Remdesivir (produs de Gilead), Lopinavir și Ritonavir (AbbVie), în combinație, această ultimă variantă fiind administrată cu sau fără interferon beta 1a și hidroxiclorochină.
„Momentul va fi esențial pentru a înțelege eficiența relativă a unor forme diferite de tratament și pentru a decide eventuala autorizare ulterioară a altor produse. În paralel, Favipiravir, un produs al Fujifilm, este trimis din Japonia în 43 de țări pentru a fi testat pe pacienții cu simptome ușoare sau moderate. În SUA medicamentul este deja în faza 2 de testare. În mod normal, ar fi necesară și o fază 3 înainte de autorizare, dar aprobarea foarte rapidă a produsului Remdesivir poate însemna că FDA ar putea oferi un răspuns mai rapid, în condiții de urgență. Totul depinde, însă, de rezultatul studiilor”, este de părere Claudiu Cazacu.
El adaugă: „De reținut, totuși, că toate companiile menționate au deja capitalizarea bursieră de ordinul zecilor de miliarde de dolari (echivalent în JPY pentru Fujifilm) sau peste 100 de miliarde de USD în cazul Gilead și AbbVie, cu portofolii importante și uneori diversificate de produse. Investitorii orientați pe termen mediu sau lung ar trebui să evalueze cu atenție impactul adițional al unor eventuale venituri suplimentare, atât pentru vânzări, cât și pentru profit, în raport cu dimensiunea anterioară a acestor indicatori, dincolo de posibilul efect pozitiv pe termen scurt al unor potențiale vești favorabile, deseori de natură emoțională.”
În acest context sensibil, fondurile puse la dispoziția companiilor pentru activitatea de cercetare și dezvoltare sunt remarcabile și pot reprezenta un factor definitoriu pentru modul în care compania va evolua în viitor. Din acest motiv apar tot mai multe inițiative de parteneriate pentru a încerca să dezvolte tratamentul ”câștigător”.
Grupul farmaceutic britanic GlaxoSmithKline este unul dintre numele cele mai prezente în piață, după ce a anunțat că va colabora cu firma franceză Sanofi pentru a dezvolta un vaccin. Produsul este așteptat să înceapă perioada de testare în a doua jumătate a anului, iar, dacă va primi aprobarea, ar putea fi disponibil în a doua jumătate a anului viitor.
Totuși, există candidați care se află în etape mai avansate. Astfel, compania germană de biotehnologie BioNTech și gigantul american Pfizer au primit aprobarea autorităților de reglementare din Germania și Statele Unite pentru a începe testele clinice de fază 1 și 2 pentru patru potențiale vaccinuri, fiind primul candidat ce primește undă verde de testare în Germania.
O altă companie care se remarcă este Moderna Inc (MRNA). Firma de biotehnologie este unul dintre pionierii terapiilor bazate pe ARN mesager, aspect ce îi oferă un avantaj în fața altor contracandidați. În acest moment, vaccinul său pare a fi cel mai avansat produs bazat pe ARNm și se află în prima fază a testelor clinice în SUA, în așteptarea rezultatelor.
„Performanțele companiei se transpun și la nivelul pieței de capital, investitorii recunoscându-i potențialul. Deși se poate argumenta că interesul actual din sectorul farmaceutic nu este sustenabil, fiind doar o apreciere de moment, există o serie de companii care par să se diferențieze de grup, iar Moderna se numără printre ele. Acțiunea deține primul loc la nivelul sectorului medical în ceea ce privește Ratingul Zacks, un model ce subliniază companiile a căror performanță ar putea fi superioară pieței în următoarea perioadă (1 – 3 luni). De la începutul anului, acțiunea a înregistrat un randament de aproximativ 160%, în timp ce sectorul medical a marcat un randament negativ de -4,48%. Situația este asemănătoare și atunci când vine vorba de un grup mai specific, industria biomedicală și genetică, care a avansat cu doar 1,91% de la începutul anului. Perspectiva de management pare a fi corectă, compania anunțând un parteneriat pe 10 ani cu Lonza care i-ar putea permite să producă 1 miliard de doze de vaccin pe an”, ”, explică, la rândul său, Radu Puiu, Research Analyst în cadrul XTB România.
”Acțiunile defensive precum cele din sectorul medical tind să evolueze bine în perioade de recesiune, cererea pentru produse medicale fiind stabilă. Mai mult, compania a anunțat câștigarea unui premiu de până la 483 de milioane de dolari din partea Autorității pentru Cercetare și Dezvoltare Avansată Biomedicală din SUA pentru finanțarea procesului de primire a licenței din partea Food and Drug Administration. În acest context, Moderna rămâne o companie ce merită urmărită, performanțele sale solide de până acum fiind posibil să continue datorită avantajelor competitive”, mai spune Radu Puiu.
În acest scenariu, sectorul farmaceutic ar putea reprezenta o oportunitate pentru investitori. Deși, creșterile la nivel extins și explozive ar putea fi de scurtă durată, companiile care vor reuși să producă tratamente eficiente pot primi un impuls semnificativ la nivelul pieței. În primul rând, ca urmare a cererii globale de vaccinuri și tratamente pentru coronavirus, care vor reprezenta un plus major pentru rezultatele financiare ale companiilor, dar și ca imagine. Astfel, vor deveni mai atractive în ochii investitorilor datorită eficienței și performanțelor atinse de departamentul de dezvoltare și cercetare. O companie care reușește să obține rezultate atât de bune într-un moment atât de delicat oferă perspective optimiste și poate reprezenta o alegere potrivită de investiție și pe termen lung.
COMMENTS