Potrivit datelor comunicate de Eurostat, România figurează pe ultimul loc între statele membre UE la numărul de aparate de tip computer tomograf ( CT) și rezonanță magnetică nucleară (RMN) raportat la numărul de locuitori în anul 2018. Disponibilitatea în spitale a unui computer tomograf era de doar 0,8 la suta de mii de locuitori, comparativ cu 1,2 în Franța sau 1,4 în Polonia, Olanda și Slovenia.
Echipamente de imagistica medicala in statele UE (2018)
La polul opus, cele mai multe echipamente operaționale de acest tip se regăseau în Danemarca (4 CT la 100.000 de locuitori) și Cipru (3,3). Urmate de, atenție mare pentru factorii de decizie care ar putea invoca lipsa de resurse financiare, Bulgaria (2,8), situată pe podium, înaintea Portugaliei (2,6 CT/100 mii loc.).
În ce privește RMN-urile, țara noastră era însoțită la coada clasamentului european, cu doar 0,4 la suta de mii de locuitori de Letonia și Slovacia, în urma altor state ex-socialiste precum Lituania, Bulgaria, Polonia (fiecare cu câte 0,6 aparate la suta de mii de locuitori). Topul în materie este dominat de Finlanda (2,7 aparate RMN/100 mii loc.), Cipru (2,1) și Italia (1,7).
Evoluția dotării cu aparate CT și RMN în România ( aparate la 100 mii locuitori)
Anul 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018
CT 0,36 0,41 0,50 0,57 0,59 0,59 0,64 0,72 0,78 0,84
RMN 0,10 0,14 0,16 0,18 0,19 0,17 0,20 0,26 0,31 0,35
De reținut și faptul că două state din fostul bloc estic, Bulgaria (+0,5) și Slovenia (+0,3) s-au plasat pe locurile doi și trei în UE după Portugalia (+0,6) la creșterea numărului de computere-tomograf pe ultimii cinci ani, ceea ce reflectă atenția acordată sectorului medical și încercarea de a se apropia de nivelul occidental pe partea de servicii sanitare.
Pe partea de imagistică prin rezonanță magnetică nucleară, pe primul loc la creșterea dotării cu aparatură între 2013 și 2018 figurează Finlanda (+0,5 unități la suta de mii de locuitori), urmată de Irlanda (+0,4), Estonia și Portugalia (+0,3). România a făcut eforturi care arată bine doar în termeni procentuali, prin baza mică de raportare și ceva mai puțin bine în număr absolut (+0,25 la CT și +0,16 la RMN).
Justificarea nivelului de dezvoltare mai scăzut și a resurselor financiare ce pot fi alocate din fondurile statului ar merge până la un punct, dar comparația cu Bulgaria, cel mai sărac stat al Uniunii nu ne avantajează și reflectă lipsa deciziei politice care să promoveze sănătatea drept o prioritate națională.
Bulgaria avea deja 1,88 aparate CT la suta de mii de locuitori în 2009 și a avansat pe parcursul celor mai recenți zece ani analizați de Eurostat până la 2,79 (+0,91), în timp ce România, plecată de la o bază de doar 0,36 aparate CT a avansat doar până la un indicator de 0,84, ceea ce reflectă un spor de doar 0,48, cam pe la jumătate din cel al vecinilor de la sud de Dunăre.
La RMN, unde situația din 2009 era mult mai apropiată, noi la 0,10 și ei la 0,16 aparate la suta de mii de locuitori, Bulgaria a continuat să-și mărească avansul față de noi, după ce a bifat 0,42 aparate în plus față de doar +0,25 în cazul nostru. Întrebarea care se pune, dat fiind raportul PIB/locuitor de 66% – 51% din media UE în favoarea noastră (pentru același an 2018), de ce ei au putut să amelioreze mai rapid situația iar noi nu.
COMMENTS