Ciprian Dascălu (foto), Economist Șef și Director de Cercetare în cadrul Băncii Comerciale Române, a dat câteva răspunsuri interesante în cadrul unei conferinţe de presă organizate de BCR, referitoare la evoluţia economiei României în acestă perioadă de incertitudini şi volatilităţi. Economistul este de părere că „Orice lună de carantină mai taie încă un punct procentual din creșterea PIB”.
Activitatea economică, potrivit indicelui activității zilnice calculat de BCR, a ajuns, în aprilie, la 26% din nivelul activității economice pre-criză, dar și-a revenit rapid, ajungând la 63% în luna iulie. În schimb, în august și septembrie redresarea economică a fost mai lentă. „În prezent, putem spune că economia funcționează cam la trei sferturi din capacitate, comparativ cu perioada anterioară pandemiei” e de părere oficialul BCR.
Cum se vede viitorul? „Estimăm pentru acest an o contracție economică de -4,7%. Avem această prognoză încă din luna martie, când eram priviți ca fiind optimiști, în contextul în care alte prognoze mergeau spre -8%. Dacă luăm în calcul un scenariu alternativ, în care am mai avea încă un episod de lockdown de două luni, similar cu cel din primăvară, am avea o scădere de -7% anul acesta și de -1% în anul următor. Nu vedem însă o probabilitate foarte mare ca acest scenariu să se întâmple”.
Pretensionarea pieţei forţei de muncă în perioada premergătoare declanşării pandemiei pare să fi fost un avantaj pentru România. „Dacă ne uităm la contracția din România și Europa Centrală și de Est, aceasta este semnificativ mai mică decât în vestul Europei tocmai datorită faptului că piața forței de muncă era foarte tensionată înainte de criză, ceea ce a permis cererii să se mențină la niveluri destul de ridicate. Ne așteptăm însă la o creștere a șomajului în prima jumătate a anului viitor” spune oficialul BCR
Cum se văd lucrurile la nivel de mezo şi microeconomie? „Sectoarele economice au avut evoluții diferite. Sectorul construcțiilor este în creștere, stimulat de lucrările din sectorul public, în timp ce serviciile și retailul își revin mai greu. Ne așteptăm ca cererea externă să susțină revenirea în sectorul industriei prelucrătoare”.
Un alt aspect luat în analiză a fost cel legat de evoluţia costului banilor: „Pentru dobânzi mai vedem loc de scădere, dar totul depinde de politica fiscală. Ne așteptăm la reduceri de rezerve minime obligatorii și la injecții de lichiditate în piață. Stimulul fiscal nu s-a ridicat la nivelul pachetelor de sprijinire din Europa Centrală și de Est. Dacă ne uităm la împrumuturile în moneda locală, România se împrumută de trei ori mai scump decât Polonia .”
România are o problemă la acest capitol al fiscalităţii: în timp ce spaţiu de scădere e extrem de limitat, cel de îmbunătăţire a colectării este unul uriaş: „La nivelul de politici fiscale, din perspectiva colectării taxelor, în special în cazul TVA, ar fi loc de îmbunătățire. Dacă am ajunge la nivelul Bulgariei sau Poloniei, am aduce venituri bugetare suplimentare de aproximativ 3% din PIB.”
„Agențiile de rating sunt îngrijorate de profilul de creștere a datoriei publice. Pe de altă parte, având în vedere că următoarele anunțuri vor fi înainte de alegerile parlamentare, cred ca vor amâna orice decizie privind ratingul. În decursul anului 2021 agențiile de rating vor aștepta de la Guvernul României să vadă un plan credibil de ajustare fiscală pe termen mediu și lung pentru a menține ratingul neschimbat. Nu cred că se vor precipita să ia o decizie până nu vor vedea instalat un guvern după alegeri. Dacă se mențin deficite ridicate și datoria ajunge la 60-65% din PIB, ne putem aștepta însă la un downgrade.
Oportunităţile crizei există dar pieţele sunt caracterizate de un optimism moderat.”În trimestrul al patrulea putem observa că trendul pozitiv al indicatorilor de încredere se menține. Ar trebui să avem un avans economic, dar totuși moderat. Depinde si cum va evolua situația legată de pandemie. În scenariul de baza nu am luat însă în calcul măsuri restrictive în T4. Aderarea la euro este ar ajuta la atenuarea incertitudinii, ceea ce ar fi benefic pentru economie.
Creşterea economică depinde de nivelul Investiţiilor, iar acestea evoluează sub spectrul incertitudinilor. Cătălin Dragomirescu-Găină – expert în Macroeconomie, Econometrie și Modelare economică a spus cu acelaşi prilej că , „anul 2019 a fost sub spectrul singagmei „climate emergency” în timp ce 2020 e caracterizat de deja celebra noţiune „lockdown”„.
Incertitudinea provoacă anumite comportamente. De obicei aceasta duce la amânarea deciziilor de a investi. Sunt însă agenți economici care grăbesc deciziile pentru că doresc să profite de incertitudinea din această perioadă, când mișcările din piață sunt cele mai ample. Acesta este motivul pentru care incertitudinile provoacă diferențe și mai mari la nivelul veniturilor.
„ La nivel individual, incertitudinea amână sau precipită deciziile în funcție de capacitatea de procesare a informației, de potențialul câștigului și aversiunea la risc. La nivelul piețelor financiare, dacă nu ar mai exista avantajul de timp, de care profită fondurile de risc și jucătorii care pot procesa foarte repede informația, atunci concurența la nivel de timp s-ar transforma în concurență pe preț” a punctat expertul în econometrie şi modelare macroeconomică al BCR.
Banca Centrală Europeana (BCE) are un rol important în atenuarea incertitudinilor economice.” Întrebarea este cine la nivelul UE are rolul de a atenua incertitudinile politice? Există o lipsă de leadership la nivelul UE. Din păcate Comisia Europeana are la dispoziție doar 1% din PIB-ul Uniunii Europei în timp ce țările membre au la dispoziție 30-40% din PIB. Nu ne putem baza însă doar pe BCE” conchide Cătălin Dragomirescu.
COMMENTS