Compensarea salariaţilor în România, la cel mai scăzut nivel din UE

Potrivit datelor comunicate de Eurostat, compensarea salariaţilor din România pentru munca depusă a fost anul trecut de 42,3%, cel mai scăzut nivel din UE* și la mare distanță de media europeană (53,1%). Deși trendul a fost unul crescător din 2015 încoace, valoarea s-a plafonat anul trecut, sub nivelul Greciei (42,9%), țară confruntată cu mari probleme de datorie externă.

Dintre economiile mari ale UE și Zonei Euro, Germania și Franța au cele mai ridicate rate de compensare a salariaților, peste media UE, în timp ce Spania și Italia sunt situate sub această medie. Ceea ce arată o corelație între nivelul de dezvoltare și acest indicator-cheie, mai ales dacă suntem atenți la poziționarea Sloveniei, stat provenit din fostul bloc estic.

Compensarea salariaţilor raportată la valoarea adăugată brută creată în câteva state UE (2019)

Statul                            Compensarea salariaților     Val. ad. brută             CS/VAB

.                                                    (mil.€)                         (mil.€)                         (%)

Germania                              1.845.183                    3.106.157                    59,4

Slovenia                                  24.583,6                      42.343,2                      58,0

Franța                                     1.242.913                    2.157.111                    57,6

UE 28                                      6.627.749,8                 12.480.287                  53,1

Bulgaria                                  26.777,4                      52.859,9                      50,7

Spania                                    571.008                       1.129.010                    50,6

Cehia                                      99.770,3                      202.120,8                    49,4

Ungaria                                   59.725,0                      123.793,9                    48,2

Polonia                                    210.696,9                    467.843,2                    45,0

Italia                                       720.102,3                    1.603.736                    44,9

Grecia                                     68.156,5                      159.037,1                    42,9

România                                85.365,5                      201.963,4                    42,3

Sursa: Eurostat, calcule proprii

Cu toate acestea, nu este singurul factor important care determină raportul CS/VAB, o influență considerabilă având fiscalizarea și declararea cât mai corectă a raporturilor de muncă. Ceea ce explică în bună parte de ce vecinele noastre Bulgaria și Ungaria au valori mai mari, cu care încadrează economii mai dezvoltate precum Spania sau Cehia.

Și mai explică, cel puțin în parte, de ce apar cu valori relativ mici Italia, sora noastră de gintă latină, precum și Grecia, colega din Balcani aflată în suferință bugetară. Cu o mentalitate care s-a altoit la noi la vremuri fanariote pe trunchiul latin original, rezultatul în materie de colectare de taxe și impozite fiind previzibil.

Cea mai bună comparație, prin aceea că avem PIB-uri și valori adăugate brute similare, o putem face cu Cehia. Și noi și ei suntem cu VAB-ul undeva în jur de 200 de miliarde de euro dar la noi compensarea salariaților măsurată de Eurostat e de circa 85 de miliarde de euro în timp ce la cehi se apropie de 100 de miliarde de euro.

Diferența de 15 miliarde de euro sau cam 7% din PIB vine parțial din nivelul salariilor raportat la posibilitățile reale de a remunera mai bine munca dar și din modul în care este respectată legislația. Cu consecințele de rigoare asupra ponderii veniturilor bugetare în PIB și a capacității statului de a oferi servicii publice.

Evoluția în timp

Dacă ne uităm în urmă la seriile statistice, observăm că raportul dintre compensarea salariaților și valoarea adăugată brută a scăzut din 2010 și până în 2015, inițial sub efectul crizei și al tăierilor salariale, ulterior prin ritmul mai scăzut în care a revenit plata muncii depuse față de avansul economic înregistrat.

Evoluția raportului între compensarea salariaților și valoarea adăugată brută în România (2010 – 2019)

Anul                2010    2011   2012    2013    2014    2015    2016   2017    2018    2019

CS/VAB          40,3     37,7     37,3     36,2     36,9     36,6     39,4     41,0     42,4     42,3

Sursa: Eurostat, calcule proprii

Pornind de la poziționarea României la coada topului european în materie, dincolo de creșterea numărului locurilor de muncă, s-a mers în anii din urmă pe ideea de a creşte semnificativ salariile, pentru a stimula creşterea economică simultan cu aducerea părţii care revine muncii depuse din rezultatul economic mai aproape de practica europeană.

Tendința manifestată din 2016 încoace pare a-și fi atins limita încă ÎNAINTE de apariția pandemiei. Evoluția actuală este mascată deocamdată pe perioada crizei de scăderea mai pronunțată a PIB decât a compensării salariaților. Cel mai probabil, însă, ieșirea din criză se va face pe o traiectorie oarecum similară celei de la începutul deceniului, să sperăm că nu atât de pronunțată.

*Irlanda ar mai avea un nivelul CS/VAB de 30% dar PIB-ul este supradimensionat de raportările multinaționalelor mutate cu sediul acolo la Brexit

Notă metodologică

Compensarea salariaţilor pentru munca depusă se obţine din sistemul conturilor naţionale prin raportarea compensării salariaţilor pentru întreaga economie (ce include salarii şi contribuţiile sociale aferente) la numărul total de ore lucrate pe economie. Acest indicator este unul de bază pentru Tabloul de bord social al pilonului european al drepturilor sociale.

COMMENTS

WORDPRESS: 0
DISQUS: 0