În România, piața de public affairs este estimată la 30-40 mil. euro, dimensiunile acesteia fiind extrem de reduse comparativ cu situația înregistrată în țările dezvoltate. Un trend pozitiv privește însă creșterea profesionalizării activității asociațiilor profesionale și a mediului de afaceri, faptul că din ce în ce mai multe companii din România angajează profesioniști responsabili cu astfel de activități. Informații și comentarii legate de acest subiect mai puțin cunoscut publicului larg ne sunt aduse în cele ce urmează de Octavian Rusu, fondator și CEO al Issue Monitoring, singura companie din România dedicată exclusiv serviciilor de public affairs.
Ați declarat recent că Issue Monitoring are expertiză în politici publice și tehnici legislative. După șase ani de activitate a companiei, care considerați că sunt prioritățile României în aceste domenii?
Consider că România are și a avut dintotdeauna o atitudine mai degrabă reactivă decât strategică sau proactivă cu privire la prioritățile de politică publică. Măsurile legislative privind gestionarea pandemiei și managementul riscurilor asociate cu aceasta au fost prioritare în ultimul an pentru Guvern și s-au reflectat în numeroasele acte normative adoptate.
Față de criza economică din 2008, s-a observat susținerea financiară consistentă cu privire la diminuarea impactului negativ al pandemiei asupra mediului de afaceri și întărirea capacității de reacție a sistemului sanitar. Însă, ceea ce nu știm este valoarea acestei „facturi” și termenul în care va trebui să o plătim. Deja este cunoscut faptul că datoria externă a României a crescut în ultimul an cu 34%, ajungând la suma-record de 58 mld. euro. În timp ce mediul privat și-a redus volumul împrumuturilor, statul nu a avut altă opțiune decât să se împrumute pentru a plăti măsurile de redresare, deficitul de salarii și pensii.
În această perioadă, observăm o prioritate în jurul PNRR – pachetul financiar de 29 mld. euro acordat de Uniunea Europeană pentru redresarea după perioada pandemiei. Așteptările sunt mari, dar este foarte dificil să construiești o strategie de alocare financiară fără un fundament solid de priorități strategice de dezvoltare și fără coordonare. Pericolul este ca PNRR să devină un castel din cărți de joc.
În afară de aceste măsuri de redresare post-pandemică, nu aș putea spune că România are o viziune și o strategie de politici publice pe care să o urmeze. În teorie, un guvern are un plan de guvernare pe care ar trebui să se bazeze, dar acest document s-a dovedit a fi doar o bucată de hârtie, atât timp cât alocarea PNRR nu e în acord cu această strategie. Un exemplu ar fi planul de guvernare 2020 – 2024, care mizează în politica energetică pe gaz și nuclear, în timp ce aceste intervenții sunt incompatibile cu obiectivele PNRR. Să fie greșite oare liniile strategice de la Bruxelles sau ideile strategice ale partidelor de guvernare?
Și mai îngrijorător este faptul că strategiile sectoriale elaborate de ministere nu au reușit să fundamenteze marele plan financiar PNRR, iar dacă ne uităm și la fondurile structurale pentru următorii 7 ani, vom vedea că și acestea sunt decuplate de la strategiile sectoriale. Sau poate invers, strategiile sunt decuplate de la obiectivele de finanțare ale fondurilor structurale. Un exemplu concludent în acest caz ar fi recenta strategie în domeniul educației. S-au definit măsuri prin PNRR și fonduri europene și urmează ca de abia în octombrie-noiembrie, conform memorandumului „România educată”, să avem setul de politici publice finalizat.
Prin implicarea companiei pe care o conduceți și a celor 100 de ONG-uri înscrise pe platforma Issue Monitoring, care au fost până acum cele mai importante demersuri soldate cu rezultate concrete în plan legislativ și în sfera politicilor publice din România?
Issue Monitoring nu se implică în mod direct în schimbările legislative, în schimb sprijinim clienții să fie mult mai eficienți în demersurile de advocacy și influențare a politicilor publice. Rolul nostru este de a sprijini companiile, ONG-urile și partenerii sociali să fie prezenți la masa discuțiilor și să-și exprime punctul de vedere. O lege este bună atunci când ține cont de realitate, de interesele fiecărei părți și ia în calcul toate situațiile, iar acest lucru se realizează prin implicarea tuturor părților interesate. Prin activitatea Issue Monitoring, salvăm timp clienților prin monitorizarea sutelor de subiecte de interes și transmițându-le alerte pe email atunci când apar modificări relevante. În anul 2020, de pildă, am salvat peste 18.000 de ore de monitorizare pentru toți clienții noștri.
Ce anume ați inițiat și nu ați reușit încă în domeniile vizate? Care au fost cauzele blocajului întâmpinat în aceste situații?
Discutând din punct de vedere al procesului de tehnică legislativă, consider că demersurile de consultare publică sunt în continuare un proces formal și sunt privite mai degrabă ca obligații legale care trebuie bifate. În opinia mea, consultările publice au ca obiectiv identificarea tuturor situațiilor și a problemelor din societate, astfel încât să nu fie nevoie ca după câteva săptămâni sau luni să se intervină pentru ajustarea legislației. Un exemplu este demersul de introducere a semnăturii electronice în semnarea contractelor de muncă. După ample consultări în mai 2021, Guvernul a venit cu o ordonanță de urgență care s-a dovedit de neimplementat și a fost nevoie de modificarea în Parlament pentru ca aceasta să poată fi utilizată de mediul privat.
După 4 ani de monitorizare legislativă efectuată de companie pentru Reprezentanța Comisiei Europene
în România, care ar fi principalele concluzii ce se pot trage în domeniile justiției, schimbărilor democratice și protecției mediului din țara noastră?
Observând din exterior, aș spune că suntem prea timizi când avem de-a face cu reforme mari și mai mult decât atât, ne lipsește și puterea de a mișca lucrurile. Mecanismul de cooperare și de verificare (MCV) a fost instituit în 2007, iar prin simplul fapt că astăzi, după aproape 15 ani, încă nu s-a renunțat la această monitorizare, putem deduce multe despre progresele pe care le-am făcut. În domeniul mediului avem nenumărate situații de infringement. Mai mult, la data de 3 iulie a.c., România trebuia să transpună o directivă europeană emisă acum 2 ani, privind plasticul de unică folosință, și nu avem un proiect pe marginea căruia să se poată organiza dezbateri și consultări. Aceste exemple arată că România ia măsuri legislative doar atunci când situația devine alarmantă și intrăm în criză; o abordare care aduce și termene foarte scurte de dezbatere și consultare publică.
Ca strategie a companiei pentru acest an , v-ați propus să faceți primii pași spre a deveni un jucător pe piața internațională de profil și de monitorizare a actului de legiferare la nivelul Uniunii Europene. Concret, ce presupune aceasta?
Pentru anumiți clienți urmărim o serie de subiecte legislative punctuale care se dezbat la nivel european, dar nu acoperim întreg domeniul sau tot spectrul de stakeholderi și decidenți implicați în procesul legislativ. Obiectivul nostru este ca, până la finalul acestui an, să putem oferi un pachet complet de servicii pentru potențiali clienți care au operațiunile la Bruxelles. Ținta noastră este să avem clienți care sunt interesați de toate modificările legislative și de informațiile din anumite domenii. Cel mai probabil, vom începe cu domenii care am observat că sunt suprareglementate, precum protecția mediului sau energie.
Pentru viitor, cum vedeți platforma companiei de tip „Public Policy Engagement” pentru România?
Viziunea noastră este ca orice cetățean și companie să poată lua parte la decizia publică printr-un simplu click. La acest moment, platforma Issue Monitoring oferă doar posibilitatea de informare și alertare, dar ne dorim să dezvoltăm opțiunea ca orice utilizator să-și poată transmite opinia cu privire la o propunere de modificare legislativă, direct de la noi din aplicație. Ne dorim să putem structura și digitaliza și activitatea de transparență decizională a administrației publice, astfel încât procesul, de la inițierea unui proiect și până la publicarea în Monitorul Oficial, să fie realizat într-o platformă, fără a fi nevoie să se trimită sute de email-uri, să se printeze și semneze, ca mai apoi, un curier militar să o ducă dintr-o clădire în alta.
Spre a deveni un jucător de talie europeană, așa cum doriți, ați analizat cu sigurață concurența în domeniile de activitate vizate. Cum se prezintă la ora actuală piața serviciilor digitale internaționale pentru profesioniștii din politici publice, precum și de monitorizare legislativă și unde se plasează în prezent România din acest punct de vedere?
În 2015, când am început acest serviciu, ne-am uitat foarte atent la serviciile similare și la jucătorii din piață, de la nivel european și din SUA. Astăzi, acei jucători devin din ce în ce mai prezenți și relevanți și observăm că-și îndreaptă atenția spre analiza cantităților mari de date. Spre exemplu, în SUA, întreg procesul legislativ din ultimii 150 de ani este digitalizat, iar companiile similare nouă pot face analize de predicție, simulări și comparații, oferind astfel informații foarte valoroase care rezultă din analiza de date. Un alt trend pe care îl observăm constă în dezvoltarea de platforme online de advocacy prin care cetățenii pot să interacționeze cu decidenții cu privire la anumite inițiative legislative. Din analiza datelor despre piața de public affairs la nivel global, noi am constatat că bugetele alocate pentru acest sector de activitate sunt direct proporționale cu gradul de dezvoltare economică a regiunii în cauză. Astfel, valoarea pieței privind serviciile de lobby în SUA este de peste 3,5 miliarde USD, în timp ce în țări din Europa de Vest ajunge la câteva sute de milioane, iar în România ar fi estimată la 30-40 mil. euro. Se observă totuși, în România, o creștere și o profesionalizare a activității asociațiilor profesionale și a mediului de afaceri, în timp ce din ce în ce mai multe companii angajează profesioniști responsabili de astfel de activități. România este o piață emergentă, dar asta înseamnă că este o piață cu potențial de creștere, iar obiectivul nostru este ca, în 2023, Issue Monitoring să fie opțiunea numărul unu de monitorizare a inițiativelor legislative pentru profesioniștii în public affairs. Pentru 2025, ne propunem să investim în tehnologie, ceea ce facem deja, e un demers în desfășurare, tocmai pentru ca platforma noastră să fie asistentul personal digital al profesioniștilor în public affairs.
Autor: Coralia Popescu
COMMENTS