Prezent la evenimentul Forumul Economic Român, organizat de FinMedia, şi Piaţa Financiară, Cătălin Niţă, directorul executiv al Federaţiei Patronale de Petrol şi Gaze a încercat să dea un răspuns la întrebări ce ne frământă pe toţi în aceste zile: de ce au crescut prețurile la gaze și la energie electrică? Invitatul consideră ca fiind firul roșu al discuțiilor întrebarea: Ce înseamnă prevenția şi dacă nu cumva reprezintă mai mult decât tratamentul? Iar sectorul energetic nu face excepţie de la regulă: ” prevenția ar fi fost foarte importantă pentru sistemul energetic românesc. Ar fi fost bine dacă s-ar fi luat niște măsuri de ordin legislativ, legislație primară și de reglementară, la timp. Cu siguranţă acum ne-ar fi fost puțin mai bine şi am fi privit spre iarna acestui an cu mai multă încredere. Ar fi fost bine dacă am fi crescut capacitățile de producție care folosesc drept combustibil gazul, după cum cred că ar fi fost bine să creştem orice fel de capacitate de producţie de energie”.
Cum ne raportăm la comunitatea europeană? „Această industrie de energie, din care face parte și Federația Patronală de Petrol și Gaze, are o vechime foarte mare dar şi un tipic diferit faţă de alte țări din Europa. Am fost foarte dinamici și ne-am pliat la solicitările Uniunii Europene, ajungând la un mix energetic foarte variat: cred că stăm cel mai bine la nivel european din acest punct de vedere. Totuși există o problemă: avem o economie bazată pe producția de gaze și, deși suntem al doilea producător din Uniunea Europeană în acest moment, cu mari șanse să devenim primii producători de gaze în perioada următoare, totuși producția noastră scade. Ne uităm de la an la an cum, deși producătorii fac investiții pentru a menține producția, aceasta are un declin natural pe care trebuie oarecum să îl combatem și să îl învingem. Noi producem gaze peste 110 ani, iar majoritatea zăcămintelor sunt mature. Și atunci, consider foarte oportune gazele care încă sunt în zăcămintele din Marea Neagră (studiile din 2012 arată între 140 și 200 de miliarde de metri cubi). Cert este că sunt gaze suficiente cât să acopere necesitatea de consum intern a României dar și ceva peste. Și totuși nu le producem. Din ce motiv? Pentru că stăm într-o legislație greșit gândită!”
Ce anume pune piedici producătorilor? „Legea Offshore votată în 2018, într-o formă care, la vremea respectivă, se dorea a fi una bună pentru statul român. Timpul a dovedit însă că nu a fost bună nici măcar pentru şi sperăm să nu fie nici în detrimentul consumatorului final (nu prea ne rămâne altceva de făcut decât să sperăm ca iarna aceasta să nu fie foarte geroasă). Revenind la lege, ea nu a folosit nici investitorilor care stau cu banii în buzunar, stau cu proiectele gata de implementare de ani de zile și nu poate să dea o decizie de investiție din cauza lipsei de predictibilitate”.
Invitatul nostru a punctat şi câteva cifre care probează oportunitatea imensă pe care o avem dar pe care nu reușim să o fructificăm: valorile pe care le pot aduce zăcămintele din Marea Neagră dacă sunt exploatate și valorificate. „Se discută de PNNR că are o valoare de peste 29 de miliarde euro, din care jumătate sunt credit şi jumătate sunt granturi. Valoarea calculată pentru proiectele din Marea Neagră este de aproape de 30 de miliarde de dolari, bani pe care nu trebuie să-i pună statul, nu trebuie să-i cogaranteze statul: sunt banii investitorilor care produc pentru statul român de-a lungul proiectului estimat până la 22 de ani. Discutăm şi de aproximativ 30 000 de locuri de muncă, directe şi indirecte. Sistemul energetic românesc are încă mulți specialiști pe care este bine să-i păstrăm și care este bine să formeze o generație la fel de competentă care să vină după ei. Mai departe: analiştii de la Deloitte estimaseră pe calcule făcute în 2018 că aceste proiecte ar fi avut un aport la bugetul de stat de 9 miliarde anual! Şi asta pentru fiecare an atât timp cât proiectul se va derula”.
Evident nu putea lipsi din discuţie securitatea energetică. „Ne dorim cu toţii să avem securitate energetică. Ne putem furniza singuri această chestiune dacă avem un respiro în astfel de momente, în astfel de crize. În fiecare an am avut nevoie de importuri – vă spuneam că producția este în scădere. Din păcate toată lumea are această problemă legată de a-și întregi consumul necesar și nu prea avem de unde să luăm gaz. Dacă Gazprom nu suplimentează gazul către Europa, cu toții avem o problemă. Noi avem oportunitatea să rezolvăm această problemă”.
Există însă şi ceva raze de speranţă. „Există progres în ceea ce privește probabilitatea de a modifica această Lege Offshore. Auzim și noi la Federație, așa cum auziți și dumneavoastră din partea Ministrului Energiei, că se dorește modificarea Legii Offshore. Din păcate, încă o criză politică ne-a mai pus o stavilă în cale. Parlamentul înțelege oportunitatea, își dorește să aibă un dialog cu experții noștri și să modifice legea înspre situații win-win-win: să câștige și statul și consumatorul final și investitorii. Suntem suficient de optimiști încât să sperăm ca până la sfârșitul anului să avem o formă de text de lege trimisă de Guvern în Parlament, pe care să discutăm”.
Ce anume ar trebui schimbat? ” Modificările pe care membrii Federației le solicită la nivel principial sunt foarte simple și sunt de *bun simț comercial* dacă pot spune așa. Ne dorim o clauză de stabilitate – este ilogic să ai un plan de investiții de 10-20 de ani pe valori foarte mari, de ordinul miliardelor de dolari și să ai un risc în plus, față de cele asumate în planul de afaceri, în ceea ce privește legislația. Te poţi trezi că se poate schimba legea de pe o zi pe alta și dintr-o situaţie de potențial profit să ajungi la una de potenţial faliment. Operatorii îşi doresc de asemenea o piață competitivă şi un sistem fiscal competitiv. Din păcate, România se află printre țările fruntașe din Uniunea Europeană în ceea ce privește fiscalitatea specifică din domeniul gazelor, ceea ce reprezintă un impediment pentru investitori și îi ţine în stand-by în ceea ce privește decizia finală de investiție. Trebuie deci să reușim să trecem peste criza politică, să ne așezăm să discutăm despre ceea ce este important cu adevărat: cum putem face diferența între țările Uniunii Europene, cum putem face diferența pentru noi în ceea ce privește securitatea energetică! Sunt convins că această criză este doar una dintre multele crize pe care România le-a traversat și pe care probabil că le va traversa de acum înainte. Suntem încrezători, am spus de foarte multe ori că singurul rol al Federației noastre este de a dialoga cu autoritățile statului și de a explica cât mai bine posibil decidenților politici care sunt impedimentele pe care le traversează industria și să căutăm împreună soluțiile pentru a merge mai departe. Cred cu tărie că există maturitatea politică să putem face aceste lucruri doar că trebuie să mai trecem și de această criză politică pe care o văd spre un sfârșit în următoarea perioadă foarte scurtă” a conchis Cătălin Niţă.
COMMENTS