PNRR, fata morgana bruxelleză și fondurile care pot reforma economia României

Claudiu Vuţă, analist economic

Pandemia cauzată de coronavirusul cu origini, probabil, chinezești a adus pagube de ordinul trilioanelor de dolari la nivel mondial. Națiunile au intrat în carantină, consumul s-a prăbușit. Dar cel mai important, libertatea de mișcare a oamenilor a fost grav afectată. După ce în 2020, economia mondială a înregistrat cea mai abruptă cădere din ultima sută de ani, anul 2021 a venit cu alte „surprize”. În prezent, ne confruntăm cu prețuri în creștere la materiile prime, materiale, prețurile produselor energetice s-au majorat cu peste 30% față de 2019, inflația atinge maximele ultimilor 30 de ani. Inflația mușcă efectiv din economiile oamenilor.

În fața acestor efecte negative, statele au luat măsuri de susținere a propriilor economii. În România, un astfel de program a fost IMM Invest, care a injectat în piață peste 20 de miliarde de lei la nivelul anului 2020. Injecția de capital a vizat susținerea investițiilor companiilor eligibile, dar și asigurarea capitalului de lucru. Fiecare stat a implementat măsuri proprii pentru susținerea economiei proprii. România nu a făcut așadar excepție. Însă măsurile luate la nivelul fiecărui stat nu sunt suficiente.

De la Bruxelles a venit lumina. PNRR, un plan de investiții și de transformări economice, bazate pe investiții, care vor asigura redresarea și reziliența economiilor europene.

Prin PNRR, României îi vor fi alocate fonduri în valoare de 29,2 miliarde euro.

România va trebui să investească inteligent banii puși la dispoziție prin intermediul mecanismului European Next Generation. Acest program însă nu sunt bani primiți cu titlu gratuit. Pentru atragerea lor vom fi nevoiți să implementăm proiecte care să transforme economia țării noastre.

De asemenea, România va beneficia de a lungul următorului deceniu de sume în valoare de cca. 79 miliarde de euro, conform celor de mai jos:

Mecanismul de Redresare și Reziliență = 29,2 miliarde euro

România va primi 14,2 miliarde de euro sub formă de granturi și 15 miliarde de euro sub formă de împrumuturi. Banii care vor fi alocați de Uniunea European prin PNRR trebuie accesați până cel târziu la 31 decembrie 2023, iar proiectele finanțate prin acest program trebuie finalizate până la 31 decembrie 2026. În caz contrar, sumele trebuie returnate.

• Politica de coeziune = 28,22 miliarde euro
• Politica agricolă comună = 19,34 miliarde euro
• Fondul de tranziție justă = 1,94 miliarde euro

În ceea ce privește partea de împrumuturi din PNRR, este necesară precizarea că la momentul actual datoria externă totală a României, publică şi privată, a crescut în perioada ianuarie-august 2021 cu 8,4 miliarde euro, la un total de 135,2 miliarde euro. De menționat că datoria publică a României se află în prezent un la un nivel de 50% din PIB.

Despre reformele asumate de România prin PNRR s-a discutat prea puțin, iar efectele așteptate ale planului de redresare și reziliență asupra economiei românești au fost, de asemenea, prea puțin explicate. Guvernanții nu au prezentat foarte clar cum își propun să învestească acești bani și nici reformele pe care și le-au asumat pentru ca România să primească cele 29,2 miliarde.

Reformele asumate prin PNRR afectează pe scară largă o serie de domenii strategice:

Energie

• Până cel târziu în T2 2022 va intra în vigoare o lege care va cuprinde un calendar de înlocuire a cărbunelui, inclusiv măsuri privind închiderea/conservarea minelor și măsuri pentru recalificare și reconversie profesională și alte măsuri cu impact socio-economic asupra comunităților afectate.
• Până în ultimul trimestru din 2023, va intra în vigoare un cadru legislativ de decarbonizare a sectorului de încălzire și răcire, care să includă măsuri de diversificare a mixului energetic prin renunțarea la lemn ca sursă de combustibil în acest sector.

Managementul deșeurilor

Se va analiza modul de plată existent privind serviciul de salubrizare din perspectiva proiectelor SMID și a instrumentelor economice care urmează a fi implementate (taxa de depozitare, „plătește pentru cât arunci”) și modificarea legislației în sensul implementării unei modalități de plată unice (taxă sau tarif).

Transporturi

• Modificarea politicilor de tarifare a drumurilor de la o abordare bazată pe tonaj la o abordare bazată pe distanță. Se urmărește aplicarea unui nou sistem de taxare, în special pentru traficul greu din România, conform principiului „poluatorul plătește”.
• Implementarea principiilor de taxare ecologică, sistem de taxare a vehiculelor poluante.
• Se va descuraja înmatricularea mașinilor mai vechi de 15 ani

În ceea ce privește reforma socială, se urmărește implementarea unui venit minim de incluziune. Este avută în vedere și reforma sectorului public, prin implementarea unei noi politici de salarizare în sectorul public, reforma sistemului de educație (a câta reformă a sistemului de educație făcută de guvernanți după 1989?), reforma sistemului de pensii sau tranformarea digitală.

Investițiile trebuie realizate de către România până la nivelul anului 2026. De exemplu, după 1989, în România au fost dați în folosință 900 km de autostrada. Rețeaua rutieră a României este una depășită, aflată la standardele anilor 1980. S-au construit aproximativ 30 km de autostradă pe an, în ultimii 30 de ani.

Prin PNRR, România dorește să dea în folosință 430 de km de autostrada până în 2026. Mai exact, 107,5 km/an sau de peste 3 ori mai mult decât media anuală, înregistrată în ultmii 30 de ani.

Riscul cel mai mare privind PNRR este să rămână la stadiul de „dorim să realizăm”, „vom face”, „se vor reabilita”, „vom investi”. Iar eșecul implementării acestuia, conform angajamentelor asumate de către România în fața Comisiei Europene, nu doar că vor rămâne în aer, dar vor reuși un singur lucru: să mărească datoria publică.

În ceea ce privește PNRR, România va ieși la finalul anului 2026 pe scut sau sub scut. Rămâne de văzut cum va reuși România, cu actuala viteză de reacție administrativă să implementeze proiecte în valoare de 29,2 miliarde euro și modul în care clasa politică va asigura stabilitatea de care avem nevoie pentru implementarea cu succes a reformelor asumate și investițiilor promise.