Ella Kallai, Economist Șef Alpha Bank Romania
Se poate spune că PNRR este planul ESG (Environmental, Social, Governance) al României. Așa cum o companie începe să fie evaluată nu numai prin prisma evoluției financiare, ci și a modului în care se raportează la mediul ecologic și social în care își desfășoară activitatea prin rezultatele obținute și deciziile luate, așa va fi evaluată și o țară. Provocarea pentru România în anii următori este să recupereze decalajul în ceea ce privește veniturile pe cap de locuitor față de media UE (PIB/capita în România în puterea de cumpărare standard a ajuns la 71,5% din media UE27 în 2020, a patra cea mai mică valoare din UE27) prin: 1) convergența simultană către obiectivul UE în domeniul climei, adică atingerea neutralității climatice – emisii poluante zero până în 2050 și reducerea gazelor cu efect de seră la 55% comparativ cu nivelurile din 1990 până în 2030; 2) convergența către un țesut social mai echilibrat prin eliminarea decalajelor între regiuni în ceea ce privește accesul la educație, sănătate, mijloace de trai și prețuirea capitalului uman, care începe să devină o resursă limitată și greu de acumulat comparativ cu capitalul financiar; 3) convergența către o guvernanță mai eficientă a sectorului public, atât pe partea de venituri, cât și pe partea de cheltuieli. PNRR, dacă va fi pus în practică, va fi un factor stimulator în toate aceste trei domenii.
Pespectiva posibilității accesării fondurilor alocate României din Next Generation EU (incluzând fodurile pentru PNRR):
- a contribuit la: 1) decizia agenției Moody’s de a schimba perspectiva României din negativă în stabilă, 2) decizia agenției Standard and Poor’s de a menține rating-ul atașat datoriei suverane cu recomadarea de investiție, implicația imediată fiind scăderea semnificativă a riscului creditului suveran;
- a creat așteptări de creștere economică solidă în următorii ani în ciuda cerinței de consolidare fiscal-bugetară impusă de Procedura de deficit excesiv în care România a fost inclusă în 2020. Se anticipează ca accesarea efectivă a fondurilor alocate PNRR să neutralizeze impactul negativ al consolidării fiscal-bugetare asupra creșterii economice, impact amplificat de întărirea politicii monetare necesară pentru descurajarea încorporării așteptărilor inflaționiste în comportamentul agenților economici.
Cum trebuie să se implice instituţiile financiare în drenarea fondurilor comunitare?
Instituțiile financiare pot contribui la distribuirea fondurilor comunitare și la complementarea acestora cu fonduri private. Dacă ținem seama: 1) de volumul creditelor noi acordate de bănci în acest an sectorului privat (populație și companii), cel mai mare după 2007, 2) de capitalizarea confortabilă a sistemului bancar (23,07% rata de solvabilitate în septembrie 2021) și calitatea creditelor nealterată de pandemie (rata creditelor neperformante 3,65% în septembrie 2021), 3) de profitabilitatea sistemului bancar (ROE 13,59% în septembrie 2021) superioară profitabilității băncilor din zona euro, ne putem aștepta ca în următorii ani creditarea bancară să se mențină dinamică și să susțină sectorul privat cu peste 100 mld. euro în următorii 5 ani. În plus, instituțiile financiare, ele însele interesate de calitatea propriilor portofolii de active, pot contribui la alinierea comportamentelor clienților la cele două obiective ale PNRR: digitalizarea și tranziția ecologică.
Cum poate arăta tabloul macroeconomic după implementarea programului?
Din 2027, România ar putea să fie pregătită de aderarea la euro. Cu finanțele publice puse pe o traiectorie sustenabilă și cu decalajul față de UE în ceea ce privește veniturile per capita micșorat, România ar putea intra în MCS II (Mecanismul Cursului de Schimb II) cu încredere în rezistența leului la șocuri.
COMMENTS