Finmedia și revista Piața Financiară au organizat o dezbatere de real interes și importanță pentru România, dedicată sectorului energetic, în data de 12 aprilie 2022, la hotel Ramada North din București, sala Diamond. Conflictul din apropierea granițelor României readuce în actualitate necesitatea asigurării securității energetice. În contextul actual sectorul energetic devine unul extrem de interesant și aduce mari provocări în privința asigurării securității aprovizionării cu energie, precum și a accesului consumatorilor industriali și casnici la energie electrică și gaze din România, la prețuri cât mai favorabile. Traversăm în prezent o criză în această piață extrem de importantă pentru toate ramurile economiei românești. Participanții la eveniment au încercat să răspundă la întrebări de maxim interes cum ar fi: Ce presupune această criză a sectorului energetic românesc? Ce posibilități are la îndemână țara noastră pentru a ieși din ea? Cum va arăta România după această criză? Vom fi o țară ce dispune de resurse naturale, dar care în același timp va fi dependentă de importul de energie? Ce se va întâmplă cu prețurile la energie electrică și gaze, pe termen scurt, mediu și lung?
Iată care au fost, pe scurt, câteva dintre cele mai importante moderate de un foarte bun cunoscător al domeniului, Ovidiu Demetrescu, Partener, OCD Capital & Resource, care a reușit să poarte câte un dialog extrem de interesant cu toți participanții la eveniment.
Dan Drăgan, Secretar de Stat Ministerul Energiei, Președinte CA Romgaz
Problemele actuale cu care se confruntă sisyemul energetic național nu sunt niște probleme apărute doar în ultimele luni ci sunt sistemice, apărute și dezvoltate în ultimii 30 de ani. Ceea ce vedem noi azi materializat în creșterea prețurilor la energie e rezultatul unor crize suprapuse, greu de explicat. O dezvoltare a capacităților de producție și de generare de energie poate conduce la o scădere a prețurilor. Ea nu poate fi însă făcută peste noapte. E nevoie de proiecte mature. Noi, la Ministerul Energiei, am lansat un Ghid și un Proiect de Finanțare prin PNRR în valoare de 457 milioane de euro destinat proiectelor de energie regenerabilă (dintr-un total alocat energiei de 1,6 miliarde euro). Urmărim să instalăm 950 MwH până în 2024 în regenerabile. Punem, de asemenea la dispoziție și fondul de modernizare în care am aprobat deja alocarea a peste 400 de milioane de euro pentru întărirea rețelei de transport. Urmărim cu atenție evoluțiile și updatăm programele în permanență.
Corneliu Bodea, președinte ADREM
Nu se poate să nu constat că pentru prima dată în ultimii mai bine de zece ani avem niște planuri solide, serioase, aș spune poate chiar prea răspândite ca acoperire. E nevoie de o prioritizare pe anumite axe. Avem și o oarecare coerență, avem și finanțare. Ne aflăm într-o poziție mai bună decât în urmă cu câțiva ani. Principalul inamic este însă timpul – suntem foarte, foarte întârziați. Declinul producției este important în perioada următoare. În 2027-2030 ne vom afla într-un risc major legat de capacități de producție ce trebuie înlocuite. De asemenea capacitatea de lucru în România a scăzut simțitor în ultimii ani: declinul forței de muncă e major. Numărul de companii ce pot aborda proiecte majore din domeniul energiei e unul extrem de mic.
Corina Popescu, CEO Electrica
Avem fonduri europene, avem și posibilitatea să le accesăm. Din păcate activitatea reglemenattă a fost afectată de ceea ce s-a întâmplat pe piața engross. Sunt un pic mai sceptică și m-aș feri de paradigme. Pot fi de acord cu faptul că unele contractele sunt prae puțin flexibile, că implementarea lor durează prea mult. Mă bucur însă că avem bani și aș noota cu mândrie că planurile de investiții asumate de operatorii din domeniu, în ultimii cinci ani au fost îndeplinite undeva între 92-100%! S-a investit serior în rețelele de distribuție: problema e dacă s-a ajuns la rezultatele dorite de noi toți. După ceea ce s-a întâmplat la finele lui 2021 și începutul lui 2022 nu știu însă dacă aceste companii vor mai avea ce să investească în viitor. Îmi doresc și sper ca autoritățile să nu închidă porțile distribuitprilor din energie.
Sebastian Enache, Director Dezvoltare Monsson
Eu unul sunt oprimist că vom face 1000 de MGWh noi conectați la rețea până în 2024, dar nu cu ban de la stat și nu cu bani din PNRR. Sunt acum în construcție 500 MGWh iar ritmul se va accelera. Fotovoltaicele accelerează, turbinele eoliene vor veni și ele mai târziu. Avem însă o lipsă acută de specialiști care se va adânci. Mă îndoiesc că pe eoliene vom avea prea multe proiecte finanțate (fondurile ajung fix de o turbină și jumătate). Va fi nevoie de 25000 de angajați noi pentru a putea opera noile capacități. Nu văd cine i-ar putea școli acum.
Lara Tassan Zanin, Head of the EIB Group Office in Romania
Spijinim economia României și sectorul energetic de peste 30 de ani, avem investiții aici de miliarde de euro, inclusiv în companii și proiecte din energie. Sunt multe proiecte legate de energie regenerabilă care se mișcă. Lucrurile se duc în direcția bună dar nu trebuei să așteptăm ca totul să fie gata mâine. Când le judecăm mersul trebuie să avem în minte și faptul că în acestă zonă, până nu demult nu se făcea nimic în domeniu. EIB vine să sprijine aceste lucruri, dar nu investește 100% într-un proiect ci numai 50%. Conflictul din Ucraina va trebui să dea tuturor un impuls pentrua se găsi rapid resurse noi și a se dezvolta capacități energetice noi. Suntem aici să sprijinim dezvoltarea de capacități de producție, capacități de transport dar și pentrua ajuta la conștientizarea necesității eficientizării și limitării consumului de energie. Traversăm un moment pozitiv dar e necesar să continum și să ne dedicăm și mai mult acestor obiective. Avem povești de succes de coloaborare cu companii din domeniul energiei și cred că vom avea și mai multe!
Andrei Gavriliță, Director Corporate, Libra Internet Bank
Mă bucur că finanțarea a fost trecută la partea pozitivă a poveștii în ceea ce privește dezvoltarea sectorului energiei, în general și a celei regenerabile, în particular. Există bani și vom finanța proiecte. Libra Internet bank a decis să se specializeze în domeniul energiei verzi, am pregătit personal dedicat, avem în discuții foarte multe proiecte. Timpul de realizare a unui proiect e destul de mare. Avem proiecte cu autorizare și putem discuta deja de finanțare. E o industrie cu consum mare de capital. Pentru proiectele medii se poate conta pe o singură bancă, pentru cele mari (peste 50 MWh) e necesar un grup de bănci și finanțare de tip sindicalizat. Noi urmărim ca bugetele de investiții să fie cât mai corecte: ce o mare provocare, pentru toți! E nevoie de o estimare cât mai clară a veniturilor. Noi estimăm că energia va avea piață de desfacere oricând.
Lăcrămioara Diaconu-Pințea, Membru Directorat CE Oltenia
Aplicația pentru ajutorul de stat a României a avut aviz favorabil, în cazul nostru și am primit aviz favorabil pentru toate proiectele noastre. Punem în funcțiune fotovoltaicele în 2024. Suntem în faza de licitații. Avem și un anjajament să le punem în funcțiune. Celelalte proiecte, în general au un Best Practice de 5 ani. Noi ne propunem să le punem în funcțiune în a doua parte a lui 2026. Au mers în paralel și demersurile pentru a ne asigura finanțarea bancară, cu tot ceea ec presupune ea. Am fost al fel de atenți și în a ne asigura forța de muncă proprie necesară.
Elisabeta Ghidiu, director Transgaz
Aportul EIB la dezvoltarea Transgaz e foarte mare și avem o colaborare foarte bună că acestă instituție de mulți ani. Facem investiții de 3,4 miliarde de euro. Investițiile sunt cuvântul nostru de ordine. Numai așa putem asigura securitatea energetică a României. Transgaz a pus umărul și tot ce a promis a și făcut. Urmărim cu atenție tot ceea ce ține și de partea de evaluare strategică de mediu. Orice program ambițios necesită și o finanțare pe măsură. Ne dorim alinierea tarnsportului de gaz la toate cerințele și normele românești și europene.
Gabriel Biriș, Managing Partner Biriș Goran
Singura soluție pentru a ieși din criză energetică e să creștem producția de energie și deci să facem investiții. Avem bani, avem proiecte, dar… Avem lacune în partea de legislație. Să nu uităm că Exxon a plecat pentru că România a schimbat regulile în timpul jocului, lucru de neacceptat pentru un investitor strategic. Se vorbește puțin de legea 73/2028 care și ea a îngreunat proiectele din domeniul extracție de gaze. Acest impozit supllimentar și neacceptarea deducerii investițiilor a frânat puternic domeniu și a favorizat Gazprom și importurile. Sunt surprins că nimeni nu vorbește de insolvența celui de al treilea producător de gaz! Oare de ce? Cerere e, prețurile cresc, compania nu are investiții în derulare. E necesar să discutăm mai puțin și să facem mai rapid corecții la normele legislative care frânează piața și sufocă producătorii și investitorii. Gazul nu iese singur nici din mare și nici din pământ și nu se vâră singr pe țeavă! Lucrurile nu pot continau așa a nesfârșit. Excesele din trecut ne-au produs multe probleme, deja! Iar noi în loc să le corectăm le exptrapolăm în tot domeniul energetic.Investitorii din domeniu au nevoie de încredere!
Virgil Ivan, director, Transelelectrica
Unul dintre principalele noastre obiective este legat de investiții: avem un plan de dezvoltare pe 10 ani, actualizabil la fiecare 2 ani. Lucrăm chiar acum la planul de dezvoltare a rețelei de transport a energiei pentru 2022-2031. Încercăm să armonizăm posibilitățile noastre cu cerințele pieței. Pe zona de stații electrice lucrurile sunt mai avansate și merg mai bine. Partea grea ține de liniile de transport aeriene. Una dintre probleme ține de volumul de entități capabile să realizeze astfel de obiective. Sunt puține în România și nu am văzut nici interes al străinilor pentru a veni să lucreze aici. Avizele și autorizațiile sunt și ele consumatoare de timp și resurse. Iar timpul pierdut e în defavoarea tuturor. e nevoie și de o legislație comună europeană în domeniul energiei.
Ionuț Ciubotaru, Vicepreședinte Business Development, OMV – Petrom
Am pus în funcțiune centrala de la Brazi despre care s-a vorbit deja. În strategia lansată în decembroe 2021 am estimat investiții de 11 miliarde de euro până în 2030. 35% merg către proiecte cu emisii scăzute de carbon. Un punct principal e proiectul din Marea neagră. Pe lână avantajele ce țin de securitate, proiectul av aduce sume importante al bugetul de stat. Conform Deloitte investițiile pe orizontală vor fi de 16 miliarde de dolari și vor fi create 30000 de noi locuri de muncă. Acum vorbim de proicte dar nu prea ne-am apucat de ele. Vom începe imediat acțiunile de investire imediat ce vom vedea corectată Legea Offshore. Încercăm să acționăm rapid și să prindem trendul pozitiv din zona energiei regenerabile. E nevoie de un accelerator pentru astfel de proiecte. Hidrogenul albastru e și el unul dintre punctele pe care ne fundamentăm strategie de dezvoltare. De hidogenul verde cred că suntem încă destul de departe și termene de tipul 2024 și 2025. Energia verde merge acum direct în sistemul național! Gazul e combustibil de tranziție, hidrogenul albastru e un punct important în viitor. România poate fi o vale a hidrogenului albastru.
Adrian Borotea, Director Direcția Strategia de Grup și Agenda UE CEZ România
Există schimbări majore, nu numai venind dinspre UE: conflictul din Ucraina și decizia Parlamentului European de a reduce cât mai rapid și mai mult dependența de combustibili din Rusia au avut și ele un rol important. Ele au venit deja pe un teren mai puțin solid: de câțiva ani suntem importator net de energei electrică, cu impact asupra prețului. Investiții nu prea au mai fost făcute. Există și semne bune: bani sunt – fonduri europene, bănci. Proiecte există, dorință politică este. Ce ne lipsește? Încrederea! Schimbările atât de dese în legislație nu pot da încredere, pentru că aceste modificări au fost în marea lor majoritate în rău, pentru investitori. Noi duntem încrezători și ne urmăm planurile de investiții și dezvoltare. Ne dorim să colaborăm și pe anumite zone chiar o facem, cât mai bine, cu entități cum ar fi Transelectrica. Cel mai mare număr de prosumatori vine din Oltenia. Există în România epste 30000 de prosumatori, dintre aceștia 10000 sunt la noi. la 12 ani de la start, avem cel mai mare parc eolian din România. Un astfel de plan se pregătește cu mai mult de cinci ani înainte. acum gândim integrat, un mix de regenerabile.
Mihai Bălan, CEO RPIA
Vestea bună e că avem treabă. Energia solară e cea mai ieftină energie și poate contribui la securizarea energetică a României. Capacitățile se pot monta și integra rapid. Din energie regenerabilă și hidrogen putem elimina complet importul de gaze din Rusia. Pariul cu hidrogenul verde în ceea ce privește prețul a fost foarte rapid câștigat. Putem produce energie solară și eoliană în Dobrogea și nu numai. Trebuie însă să și mișcăm energia din zonele de producție. Avem un sector care crește exponențial – prosumatorii – iar acest lucru e încurajator. Provocările pe care le avem de depășit sunt legate de aspectele legislative și de reglementare. Forța de muncă e cea mai mare barieră. Doar sectorul fotovoltaic cere 25-50000 de oameni până în 2050, doar pentru a ne atinge actualele obiective! Trebuie să atragem în românia partea de producere de echipamente necesare energiei regenerabile. Trebuie să tragem cât mai mult din valoarea adăugată în acest domeniu, pe tot lanțul. Să faci o fabrică de panouri fotovoltaice durează, dar trebuie să te apuci de ea pentru a o avea! Nu trebuie să înlocuim dependența de gazul rusesc cu cea de piese și echipamente produse în China. Panoul voltaic era până nu demult marfă de raft. Acum se livrează la 9 luni. O turbină comandată azi se livrează în cel mai fericit caz la 18 luni!
COMMENTS