Unul dintre indicatorii critici pentru România pe tabloul de bord stabilit la nivel european al dezechilibrelor macroeconomice este deficitul de cont curent, exprimat ca procentaj din PIB. Calculat ca medie pe cei mai recenți trei ani, acesta ar trebui să nu treacă pragul de -4% pentru a nu pune probleme de stabilitate.
Din păcate, datele publicate de Eurostat atestă pierderea acestui criteriu esențial pe segmentul de dezechilibre externe și competitivitate încă din anul 2019, anterior declanșării pandemiei, după o performanță anterioară foarte bună (-0,7% în 2015 și -0,9% în 2016) dar intrată pe o traiectorie de deteriorare rapidă după o serie de măsuri neinspirate de politică economică.
Evoluția indicatorului de stabilitate privind deficitul de cont curent în România (% PIB)
Anul 2015 2016 2017 2018 2019
Indicator scoreboard (media 3 ani) -0,7 -0,9 -1,8 -3,1 -4,2
De reținut, în anul 2010, la momentul maxim al crizei economice anterioare, nivelul indicatorului vizat de Eurostat drept criteriu de stabilitate a fost de -7,0% din PIB, după care eforturile făcute pentru reorientarea motoarelor de creștere dinspre consum intern spre export au dat rezultate și au condus la ameliorarea amintită.
Scenariul avut în vedere de Comisia Națională de Strategie și Prognoză în Prognoza de primăvară 2022 arată, pe termen mediu, o ajustare foarte lentă a contului curent la nivel național. Ceea ce va conduce la o majorare a minusului din fluxurile financiare cu exteriorul până în 2023, când ar urma să ajungem la un nivel aproape identic cu cel din 2010.
Concret, în 2022 va ieși din calcul nivelul de -4,9% din 2019 și ar urma să intre cel de -6,9% prognozat pe anul în curs, de unde și o majorare cu 0,7 puncte procentuale a indicatorului pentru scoreboard. Iar în 2023 va ieși valoarea de -5% din 2020, pentru a se adăuga cea de -6,7% estimată pentru 2023, de unde un nou avans al mediei pe trei ani până la -6,9%.
Evoluția deficitului de cont curent în România (% PIB)
Anul 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025
Deficit de cont curent -4,9 -5,0 -7,0 -6,9* -6,7* -6,3* -5,9*
Indicator scoreboard (media 3 ani) -4,2 -4,8 -5,6 -6,3 -6,9 -6,6 -6,3
Sursa: CNSP, calcule personale
Desigur, valorile prezentate rezultă din datele previzionate de CNSP, care ar putea fi chiar și mai defavorabile, date fiind condițiile actuale din mediul economic internațional și incertitudinile legate atât de războiul din Ucraina cât și de posibila recrudescență a epidemiei Covid, odată cu revenirea sezonului rece la finalul anului în curs.
Problema majoră este că acest deficit va trebui finanțat prin împrumuturi la dobânzi tot mai ridicate, consemnate pe piețele de capital pentru România, iar sumele primite de la Uniunea Europeană vor trebui cofinanțate corespunzător și utilizate strict în conformitate cu cerințele acesteia.
Din păcate, atunci când se face trimitere la cauzele acestui deficit de cont curent cronicizat la noi la niveluri relativ ridicate, se poate vedea că România suferă cam de toate relele posibile în materie, atât structurale (investiții reduse, productivitate relativ scăzută, inflație persistentă la nivel ridicat, alocări inadecvate pentru cercetare-dezvoltare, concurență la cost scăzut) cât și ciclice (rată de schimb supraevaluată, boom în cererea internă, recesiune în principalele piețe de export și cerere crescută pentru tehnologie de import).
De aceea, este foarte greu de găsit o strategie care să se concentreze pe anumite puncte importante, pentru a nu disipa puținele resurse disponibile și a obține un efect cât mai important în reducerea deficitului de cont curent, măcar cu reintrarea în limita de -4%. Reintrare care, potrivit datelor disponibile, nu prea are cum să se producă înainte de finalul actualului deceniu.
Și fără de care trecerea la moneda unică europeană va rămâne o eternă Fata Morgana. Chiar dacă nu figurează explicit drept criteriu Maastricht, logica elementară conduce în actualele estimări la pierderea, prin împrumuturile necesare pentru acoperirea deficitului de cont curent, și a ultimului indicator pe care îl mai îndeplineam din cele cinci necesare, cel al datoriei publice sub 60% din PIB.
COMMENTS