În anul 1993, ACI CLUJ S.A. a devenit prima societate din România din sectorul construcțiilor, privatizată integral. „A construi, pentru noi este o stare de fapt. Prin tot ce facem, noi construim, şi o facem repede, bine şi durabil. La baza acestor afirmaţii stau lucrările pe care le-am executat, anii de experienţă, profesionalismul şi devotamentul personalului, deschiderea pentru nou şi dorinţa continuă de perfecţionare. Ţinta noastră este aceea de a fi cei mai buni. Noi construim pentru clienţii noştri, iar pentru noi, satisfacţia lor este şi satisfacţia noastră”, spune Președintele Consiliului de Administrație al ACI CLUJ S.A. „Pentru ACI CLUJ S.A., anul 2022 va constitui un an de creștere importantă a principalilor indicatori de profitabilitate, respectiv EBITDA, rezultat net, precum și a cifrei de afaceri, rămânând totodată preocupați și de dezvoltarea continuă a capacității de producție industrială prin atragerea de fonduri nerambursabile pentru retehnologizare, modernizare și dezvoltare de noi capacități de producție”, a completat Dorel Peciu-Florianu, Directorul general al societății.
Anul acesta este un an special pentru societatea Dvs. pentru că marchează 70 de ani de activitate neîntreruptă în domeniul construcțiilor industriale. Cum priviți acești 70 de ani și care au fost anii de referință în istoria societății?
Ioan Așchilean: Anul acesta, ACI CLUJ S.A. a împlinit 70 de ani de activitate neîntreruptă în domeniul ingineriei civile.
A construi este verbul pe care trebuie să-l avem permanent în minte pentru că întreaga lui semnificaţie exprimă o stare pozitivă. A construi, pentru noi este o stare de fapt. Prin tot ce facem, noi construim, şi o facem repede, bine şi durabil. La baza acestor afirmaţii stau lucrările pe care le-am executat, anii de experienţă, profesionalismul şi devotamentul personalului, deschiderea pentru nou şi dorinţa continuă de perfecţionare. Ţinta noastră este aceea de a fi cei mai buni. Noi construim pentru clienţii noştri, iar pentru noi, satisfacţia lor este şi satisfacţia noastră.
ACI CLUJ S.A. îşi are geneza imediat după al doilea război mondial când, pentru refacerea distrugerilor şi pentru dezvoltarea României, s-a înfiinţat Ministerul Construcţiilor şi Materialelor de Construcţii (“M.C.M.C) prin intermediul căruia s-a coordonat şi s-a realizat întreaga activitate de construcţii. Trustul 9 de Construcţii Cluj, aparţinând M.C.M.C., avea aria de desfăşurare în partea de Nord-Vest a Transilvaniei încă din anul 1952.
După ani mulţi de muncă sub acea formă de organizare, în anul 1991, ACI CLUJ S.A. se desprinde de Trustul de Construcţii Industriale Cluj, devenind societate comercială independentă. Până în anul 1993 capitalul a suferit modificări, din capital integral de stat, în capital integral privat (prin metoda MEBO). Anul 1993 reprezintă un an de referinţă în viaţa societăţii, ACI CLUJ S.A. devenind prima societate din România din sectorul construcțiilor, privatizată integral.
Principala noastră carte de vizită este reprezentată de vastul nostru portofoliu care cuprinde sute de proiecte de importanță națională și internațională, în domeniul ingineriei civile (construcții civile, industriale și zootehnice, construcții administrative și de birouri, construcții de locuințe, construcții hidrotehnice), și de diferite niveluri de complexitate, la o valoare de peste 3 miliarde de dolari.
Cum a fost anul 2021, în particular, și perioada pandemică, în general, pentru domeniul construcţiilor: ce schimbări a produs în modul de a face lucrurile? Dar pentru ACI Cluj-Napoca?
Ioan Așchilean: Raportându-ne la nivel macroeconomic, perioada pandemică a fost o adevărată provocare pentru toate societăţile de construcţii din România prin prisma faptului că în pofida dificultăţilor întâmpinate, datorate creşterilor semnificative de preţuri la materiale (ciment, oţel, lemn, materiale din polietilenă, cabluri electrice, echipamente şi utilaje etc.) faţă de anul precedent, cât şi blocaje în lanţul de aprovizionare în primele luni ale anului, industria construcţiilor a reuşit să continue să fie un sector activ şi benefic pentru întreaga economie, astfel continuându-şi activitatea neîntrerupt.
Având în vedere riscul ridicat al blocării multor proiecte pe fondul creșterii accelerate a prețurilor în domeniul construcțiilor (de la renunțarea executării lucrării sau neîncheierea contractelor de achiziție publică de lucrări, până la întârzierea acestora sau intrarea în insolvență a unui număr mare de societăți), a fost mai mult decât evidentă necesitatea stringentă de a fi implementate măsuri urgente de recunoaștere a acestor costuri inflaționiste în valorile contractuale pentru licitațiile aflate în execuție în această perioadă, tocmai pentru a înlătura posibilele efecte negative ce pot să apară: creșterea ratei șomajului, a incapacităților de plată a taxelor și impozitelor datorate la bugetul de stat, precum și la diminuarea excesivă a investițiilor publice. Cu toate acestea, coeficienții de creștere calculați de către Institutul Național de Statistică şi utilizaţi pentru actualizarea contractelor de execuţie trebuie stabiliți în mod corect şi în strânsă corelaţie directă cu realitatea din piaţă.
Această situaţie a influenţat negativ profitabilitatea ACI CLUJ S.A., aceasta din urmă înregistrând scăderi ale profitabilităţii, respectiv cifra de afaceri şi rezultatul net. Cu toate acestea, având în vedere măsurile prompte luate de către conducerea societăţii în întâmpinarea rezultatelor negative, acestea au favorizat revenirea ACI CLUJ S.A. la acei indicatori economici anteriori pandemiei. Ţinând cont de lichiditatea societăţii, şi pentru a avea siguranţa derulării în bune condiţii a contractelor semnate, s-au luat decizii imediate pentru achiziţionare de stocuri care să asigure continuitatea tuturor acestor proiecte.
Traversăm o perioadă tulbure, cu inflație mare și prețuri ridicate, inclusiv la materiale de construcții: ce se întâmplă cu prețurile finite – cum pot fi acestea eficientizate?
Ioan Așchilean: Izbucnirea războiului în Ucraina a accelerat și agravat situația preexistentă din sectorul construcțiilor cauzată de efectele crizei post-pandemice COVID 19 care s-a manifestat pregnant şi în cursul acestui an, printr-o inflaţie agresivă a prețurilor materialelor de construcții, prin reducerea în mod forțat a capacității de producție la nivel mondial, prin diminuarea stocurilor la materialele de construcții, prin afectarea fluxurilor transporturilor de mărfuri la nivel internațional.
Astfel, principalele provocări la această oră sunt: impredictibilitatea fiscală, impredictibilitatea preţurilor la materialele de construcţii, îndeosebi impactată recent de criza energetică cu care România şi statele membre ale Uniunii Europene se confruntă, precum şi lipsa forţei de munca calificată şi necalificată.
Impredictibilitatea preţurilor la materialele de construcţii este cu atât mai mult adâncită de necorelarea coeficienţilor de creştere utilizaţi pentru actualizarea valorii de contract cu realitatea din piaţă, respectiv aceştia nu acoperă creşterile reale din piaţă. Cel mai probabil, o soluţie optimă pentru soluţionarea acestei deficienţe este reprezentată de actualizarea devizului general în sensul utilizării preţurilor la materiale la costul real al acestora.
Un nou val de scumpiri cu consecinţă negativă directă în preţurile materialor de construcţii este generat de creşterile de preţuri la energia electrică. O soluţie care se impune şi pe care o considerăm necesară, dar şi urgentă, este reprezentată de intervenţia statului prin reglementarea pieţei energiei pe întreg lanţul de aprovizionare (de la producător, la distribuitor).
Cum evoluează numărul de comenzi? Ce proiecte importante aveţi în lucru şi care au fost cele mai importante finalizate în ultimul an?
Dorel Peciu-Florianu: În prezent, societatea este implicată în proiecte de anvergură precum: Revitalizarea culoarului de mobilitate nemotorizată aferent Someșului, Refuncționalizare pentru învăţământ ansamblu de clădiri Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Sala de sport Turda, Execuţie platforma de staţionare Aeronave Aeroport Avram Iancu din Cluj-Napoca, Extindere şi modernizare Ambulatoriu Clinic de Psihiatrie Pediatrică, Reabilitarea şi Creşterea Eficienţei Energetice a clădirii Inspectoratului de Poliţie Judeţean şi a Serviciului Român de Informaţii (contract semnat în anul 2022), Lucrări de intervenţie la pavilionul C aferent Spitalului Militar (contract semnat în anul 2022), Sala polivalentă Blaj, Sala de sport Turda, Lucrări de intervenţie la Cazarma Sebeş (contract semnat în anul 2022), Creşterea Eficienţei Energetice a Spitalului Clinic Municipal Cluj-Napoca, Extinderea Capacităţii de Dezvoltare a Centrului de Inginerie ROBERT BOSCH, Extindere şi Reabilitare sistem de alimentare cu apă şi canalizare Gilău-Garbău-Aghireșu-Căpușu CL19.
Principalele proiecte pe care le-am finalizat anul acesta: Construirea unor hale noi destinate creşterii puilor de carne, reabilitare construcţii existente şi schimbarea destinaţiei imobilelor pentru adaptarea la funcţiunea de fermă avicolă, Realizare spaţiu comercial parter, realizare acces pietonal pentru obiectivul Unitate de Producţie Nutreţuri Combinate, Lucrări de intervenţie la pavilioanele A, B, C la Spitalul Militar de Urgenţă din Cluj-Napoca, Execuţia Lucrărilor de construcţii la obiectivul de investiţii „Rezervor de apă pentru rezerva de stins incediu” etc.
Deficitul de forţă de muncă revine în actualitate, după o oarecare perioadă de acalmie: cum reuşiţi să vă asiguraţi acest necesar? Accesați forță de muncă de pe pieţele externe?
Dorel Peciu-Florianu: Într-adevăr, o problemă majoră cu care se confruntă piața construcțiilor este lipsa acută a mâinii de lucru, mulți români preferând să lucreze în străinătate. Important de subliniat faptul că această criză a forței de muncă în sectorul construcțiilor se manifestă pe două paliere: lipsa generală a forţei de muncă, lipsa forţei de muncă calificată.
Lipsa forței de muncă calificate se menține pe piața construcțiilor din România datorită efortului scăzut al statului român în ceea ce privește reînființarea învățământului profesional, școli tehnice etc.
În culisele Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) aprobat de consiliul UE, s-a pregătit reducerea graduală a stimulentelor fiscale pentru personalul angajat în sectorul construcțiilor, începând cu anul 2025 și până la sfârșitul anului 2028, măsură pe care nu o considerăm fundamentată și nici binevenită în acest moment. Cu toate acestea, statul roman s-a precipitat şi a devansat această reducere a stimulentului fiscal prin diminuarea plafonului reprezentat de impozitarea veniturilor din salarii de la 30.000 RON la 10.000 RON, astfel impactând nefavorabil sectorul construcţiilor, iar drept consecinţă o să se agraveze problema deja preexistentă cu privire la identificarea forţei de muncă. Consecinţa? Mii de specialişti, ingineri, şefi de echipă, o să fie stimulaţi din nou să plece peste hotare.
Digitalizarea și inovația au fost două lucruri impulsionate de criza pandemică: cum se regăsesc acestea în cadrul activității companiei Dvs. și ce rol joacă în dezvoltarea sustenabilă pe termen mediu și lung?
Ioan Așchilean: Digitalizarea joacă un rol semnificativ în redefinirea construcțiilor Sectorul înregistrează o accelerare semnificativă în adaptarea tehnologiilor, permițându-i să treacă la retehnologizarea activităţii de producție, la noi modele de business care includ economia de timp în livrarea proiectelor de construcţii, cresterea productivităţii, creşterea calităţii și viteza realizării documentelor, realizarea de rapoarte necesare pentru luarea deciziilor manageriale la timp, efectuarea analizelor de bugete de venituri și cheltuieli.
Procesul de construire este unul deosebit de complex și presupune implicarea multor profesionişti din diferite specializări și specialități: arhitecți, ingineri constructori, igineri instalatori etc. Succesul realizării și implementării contractelor depinde de timpul și calitatea executării proiectului, de managementul implementării și realizării construcției, iar acestea pot fi gestionate cu echipe de management de proiect, realizând planurile calității și procedurile tehnice de execuție, folosind programul Building Information Modeling (BIM). Acest proces BIM se bazează pe proiectarea 3D, oferind astfel tuturor profesioniştilor implicaţi în proiectare și execuție din specializările arhitectură, inginerie civilă, ingineria instalațiilor, inginerie electrică și construcții posibilitatea de a conlucra pentru realizarea construcţiei în cel mai eficient mod. Utilizarea BIM este o măsură care face parte din Planul Naţional de Redresare şi Reziliență în contextul tranziţiei către clădiri sustenabile.
În cadrul societăţii, în bugetul de investiţii, a fost aprobată o investiţie majoră pentru dezvoltarea sistemului de raportare managerială Charisma Enterprise, sistem pe care îl utilizăm de cel puțin 10 ani. Dezvoltarea acestui sistem de analiză și raportare managerială va aduce îmbunățiri semnificative în calitatea informațiilor livrate, viteză de întocmire a rapoartelor, diversitatea rapoartelor necesare, astfel încât decizia managerială să fie luată în timp real.
Totodată, în cadrul fabricilor de prefabricate de beton și de confecții metalice utilizăm un soft 3D prin care se optimizează timpii de producţie şi astfel se reduc erorile de fabricaţie.
ACI CLUJ S.A. continuă procesul de identificare de noi oportunităţi care să aibă impact pozitiv asupra societăţii, cum ar fi robotizarea proceselor de producție. Un exemplu de astfel de proces pe care îl urmărim este robotizarea activităților de zidărie.
Politica monetară devine mai restrictivă, iar prețul banilor crește: ce implicații vor apare pentru piața construcțiilor și respectiv vânzările și dezvoltările companiei Dvs.?
Ioan Așchilean: Statul, pentru a contribui la încercarea menţinerii stabilităţii preţurilor şi implicit a reducerii inflaţiei galopante, a trebuit să abordeze o politică monetară restrictivă, politică prin care toate societăţile de construcţii din România au fost negativ impactate, deoarece astăzi ne împrumutăm la rate ale dobânzilor foarte ridicate, niveluri nemaiîntâlnite de cel puţin 10 ani.
Astfel, problema deosebită în activitatea sectorului de construcţii este reprezentată de riscul major ca activitatea de construcții să stagneze ori chiar să întâmpine o diminuare a volumului de lucrări. Firmele româneşti din domeniu sunt în competiţie cu cele străine sau cu acţionariat străin, dat fiind faptul că acestea din urmă se împrumută din ţara de origine, unde costul împrumutului este cu mult mai redus, firmele românești având un dezavantaj major față de aceste companii în câștigarea și realizarea de contracte.
Ce aşteptări aveţi de la anul 2022 în privinţa businessului companiei? Cum se prefigurează 2023?
Dorel Peciu-Florianu: Pentru ACI CLUJ S.A., anul 2022 va constitui un an de creștere importantă a principalilor indicatori de profitabilitate, respectiv EBITDA (câştiguri înainte de dobânzi, taxe, depreciere şi amortizare), rezultat net, precum și a cifrei de afaceri, rămânând totodată preocupați și de dezvoltarea continuă a capacității de producție industrială prin atragerea de fonduri nerambursabile pentru retehnologizare, modernizare și dezvoltare de noi capacități de producție.
Rezultatele societăţii în primul semestru al anului 2022 s-au apropiat de nivelurile ţintite prin Bugetul de Venituri şi Cheltuieli aprobat în cadrul Adunării Generale Ordinare a Societăţii, atât pentru activitatea din şantiere, cât şi pentru producţia industrială (fabrici). Astfel, ACI CLUJ S.A. a înregistrat în primul semestru al anului 2022 o cifră de afaceri de 105 de milioane lei, reprezentând o creştere cu aproape 300% în acest an comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, precum şi un rezultat pozitiv, profit net de 1,2 milioane de lei.
Valoarea aproximativă a contractelor încheiate şi în derulare în acest moment este de cca. 440 de milioane de lei, cu un rest de executat de aproximativ 240 de milioane de lei, lucrări a căror perioadă de execuţie acoperă anul 2023, şi participăm în mod activ la licitaţii publice şi private din dorinţa diversificării portofoliului de contracte, precum şi pentru a ne asigura portofoliul de contracte şi pentru anul 2024.
Ce aşteptări aveţi de la PNRR şi celelalte programe de fonduri europene sectorul construcţiilor?
Dorel Peciu-Florianu: Deşi economia la nivel naţional, regional şi global prezintă o contracţie semnificativă, segmentul construcţiilor civile şi industriale, îndeosebi la nivel naţional prezintă o tendinţă de creştere constantă. Faptul că România are un deficit mare de infrastructură, reprezintă un plus pentru societăţile care activează în domeniul construcţiilor, astfel, acest sector rămânând în continuare un motor de creştere economică solid pentru următorul deceniu, mai ales în contextul finanţărilor nerambursabile obţinute de către România din bugetul Uniunii Europene şi PNRR.
Suntem tot mai preocupați de dezvoltarea continuă a capacității de producție industrială prin atragerea de fonduri europene ori fonduri guvernamentale pentru retehnologizare, modernizare și dezvoltare de noi capacități de producție care să aibă ca efecte creşterea producţiei, precum şi creşterea eficienţei energetice.
Cum a performat zona Cluj în anul 2021 și respectiv în prima parte a lui 2022: ce plusuri şi ce minusuri aţi remarca?
Ioan Așchilean: Clujul este şi va rămâne un important centru universitar, găzduind astfel unele dintre cele mai importante universităţi din România şi nu numai, atrăgând astfel numeroşi studenţi de pretutindeni, motiv pentru care divertismentul şi evenimentele social-culturale predomină.
Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, universitate de cercetare avansată și educație, este astăzi una dintre instituțiile de învățământ superior cu tradiție, recunoscută național și internațional.
Domeniile de studii au o largă cuprindere, de la inginerie la arhitectură, științe fundamentale, socio-umane și arte. Cercetarea este, alături de educaţie, principala prioritate a Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca. În toate facultăţile universităţii fiinţează structuri de cercetare, de la colective, grupuri şi laboratoare, până la centre şi platforme de cercetare.
În ceea ce priveşte potenţialul dezvoltărilor de proiecte de construcţii, suntem convinşi că judeţul Cluj îşi continuă dezvoltarea, fiind în continuă şi plină expansiune, afirmaţie susţinută de proiectele majore de infrastructură în pregătire sau în curs de demarare, care cu siguranţă vor duce la revitalizarea infrastructurii Clujului în următorii ani. Exemple de astfel de proiecte: realizarea Centurii Metropolitane și a Metroului din Cluj.
Minusurile se manifestă prin întârzierile implementării strategiei de dezvoltare a Clujului, împiedicată în principal de factorul politic, în detrimentul numeroaselor proiecte susținute de administrația locală și județeană.
Un proiect reprezentativ, şi cu care ne mândrim, este execuţia obiectivului modernizarea și extinderea infrastructurii pietonale și ciclistice pe malurile râului – zona I Lunca Someșului Mic, proiect finanțat din fonduri europene, reprezentând astfel unul dintre cele mai ample proiecte de revitalizare urbană derulate de Primăria municipiului Cluj-Napoca.
COMMENTS