Institutul Național de Statistică a ajustat marginal în sus rezultatul anunțat anterior pentru PIB-ul pe primul trimestru din 2023, de la 2,3% la 2,4% pe seria brută și de la 2,8% la 2,9% pe seria ajustată sezonier. Rezultatul a rămas aproape de estimarea de creștere economică pentru anul curent iar avansul (marginal) în raport cu T4 2022 a fost crescut de la +0,1% la +0,2% în varianta denumită tehnic „provizorie 2”.
Nominal, valoarea PIB trimestrial a fost recalculată la circa 318,6 miliarde lei, cu 6,5 miliarde lei mai mult decât în varianta provizorie 1. Ajustat, însă, după sezonalitate (de reținut, primul trimestru are o pondere de circa o cincime în rezultatul anual), valoarea comunicată a urcat de la 389,2 miliarde lei până la 394,4 miliarde lei. Reamintim că nivelul PIB nominal avut în vedere pentru 2023, de care depind şi alţi indicatori macroeconomici importanţi (de exemplu, -4,40% deficit bugetar), este de 1.591 miliarde lei.
Rezultatul slab din industrie a diminuat semnificativ creșterea economică
Din perspectiva contribuției categoriilor de resurse la creșterea economică, se remarcă reculul paradoxal și semnificativ al industriei (-2,3 puncte procentuale), care a penalizat avansul economic de ansamblu cu 0,5 puncte procentuale. Ponderea acestui sector la formarea PIB a scăzut de la 25,8% în T1 2022 la doar 22,4% în T1 2023.
Totodată, deși în ușoară creștere ca procentaj (de la 1,6% la 1,9%), agricultura a avut o contribuție nulă la avansul economic. La fel ca și sectorul, altminteri profitabil, al intermedierilor financiare, și segmentul de tranzacții imobiliare. Administrația publică, învățământul, sănătatea etc. și activitățile de spectacole, culturale și recreative au venit fiecare cu câte 0,2 pp.
În context, rețeta simplificată a creșterii economice, nesusținută de industria în scădere la nivelul din urmă cu opt ani (potrivit datelor pe aprilie) se prezintă aproximativ așa: comerț o treime (0,8 puncte procentuale contribuție la avansul PIB), sectorul IT ceva mai mult de 20% (0,5 pp, după un rezultat bun ca volum de activitate, respectiv +5,8%) și tot cam 20% din activități profesionale și servicii suport (0,5 pp, cu creștere de +10,1%).
Ar mai fi de subliniat revenirea înregistrată în construcții pe primul trimestru al anului curent, după un start ceva mai slab. Creșterea în termeni reali a fost triplă față de ținta per total economie iar contribuția de 0,3 pp a reprezentat o optime din avansul economic. Una peste alta, transformările structurale din economie sunt tot mai vizibile, cu deplasare dinspre producție materială spre servicii.
Consum peste posibilități, deficitul extern rămâne o problemă
Majorarea semnificativă a consumului total (+4,9%, cu +6,4% consum final în gospodăriile populației) a contribuit mai mult decât dublul rezultatului la avansul PIB, cu 4,2 puncte procentuale pe seama consumului populaţiei și cu 0,7 pp influență din consumul final colectiv al administrației publice (majorat ceva mai puțin ca volum, respectiv sub patru procente).
De reținut, formarea brută de capital fix a fost mai bună decât anul trecut, avansul în volum de 13,2% reflectând o pondere în creștere a investițiilor (a fost atins pragul de 20%), de natură să promoveze dezvoltarea viitoare. Efectul de numai +2,4 pp s-a situat chiar peste creșterea PIB, temperarea venind pe filiera variației (cam pronunțate, o să vedem la revizuire) a stocurilor (-4,2 pp).
În ce privește exportul net de bunuri și servicii, ar fi de remarcat că ritmul de creștere în volum a fost negativ pe partea de export (-0,2%) dar pe plus la import (+0,6%), însă efectul asupra PIB (+0,7 pp) apare drept pozitiv, cu circa 30% din rezultatul comunicat. Totuși, deficitul extern pe segmentul de mărfuri (-13,34 miliarde lei) rămâne o problemă majoră și va trebui atenuat dacă vrem o dezvoltare sustenabilă.
Per total, consumul mult peste posibilitățile date de producția internă, corelat cu rezultatul puternic negativ din industrie (unde și productivitatea a avut un declin de -4,8% pe T1 2023), ar trebui să constituie un motiv de îngrijorare iar nivelul variației stocurilor (-6 pp efect pe PIB !) ar merita o explicație. În contextul necesității de absorbție a fondurilor europene, situația reclamă o gestiune prudentă.
COMMENTS