*În ultimii trei ani, sistemul bancar a demonstrat fără drept de apel că știe și poate să gestioneze riscurile, și aici mă refer în special la riscurile corelate perioadelor dificile ale crizei sanitare, ale războiului din Ucraina și nu în ultimul rând riscurile corelate creșterii accelerate a inflației. Nu vrem să finanţăm excesiv persoanele fizice în această perioadă de timp când dobânzile sunt foarte sus până când nu vedem efectiv că veniturile de care dispune populaţia se calibrează în rând cu obligaţiile financiare la care ar trebui să facă faţă. Sistemul bancar din România trebuie să se orienteze către productivitate şi către sprijinirea proiectelor de investiţii şi dezvoltare care pot genera mai multă valoare adăugată în economia românească* spune Bogdan Neacșu, CEO al CEC Bank și președinte al ARB.
Cum apreciați anul 2022 din punctul de vedere al activității și rezultatelor CEC Bank: ce v-a mulțumit, ce nu v-a mulțumit? Cum a fost prima parte a anului curent, în contextul persistenței tensiunilor geopolitice și a mixului inflație-dobânzi ridicate?
Anul 2022 a fost unul bun pentru CEC Bank din mai multe puncte de vedere. Am crescut valoarea activelor, am continuat investițiile în modernizare și am obținut pentru prima oară un rating din partea Fitch Ratings – dacă e să trec în revistă câteva motive foarte importante de satisfacție. Iar toate aceste rezultate au fost pe fondul unui mediu de business nu tocmai stabil sau predictibil. Continuând cu primul trimestru al anului curent, în ciuda persistenței tensiunilor geopolitice și a mixului inflație-dobânzi ridicate, CEC Bank a continuat să își consolideze poziția în topul băncilor după valoarea activelor.
Auzim din ce în ce mai des faptul că economia și sistemul bancar românesc au demonstrat și demonstrează reziliență: cum s-ar traduce aceste lucruri?
Atât economia României cât și sistemul bancar românesc au demonstrate, prin rezultatele și activitatea din ultimii trei ani, marcată de crizele sanitare și politice internaționale, care au avut și un puternic impact local, că au reușit să gestioneze cu succes procesul de adaptare la aceste perioade dificile.
Avem un sistem bancar rezilient şi foarte bine pregătit. Nivelul de solvabilitate al sistemului bancar este undeva la 22%, vorbim de o lichiditate impresionantă, care ne ajută să depăşim aceste momente sau să fim mult mai rezilienţi în faţa unor riscuri care pot apărea la nivelul economiei.
Riscurile cu care se confruntă bankingul continuă să persiste/escaladeze și să se diversifice (să nu uităm nici faptul că urmează un an electoral). Cum vedeți managerierea acestora, atât ca bancher cât și ca președinte al ARB?
O să mă repet într-o anumită măsură, spunând că, în ultimii trei ani, sistemul bancar a demonstrat fără drept de apel că știe și poate să gestioneze riscurile, și aici mă refer în special la riscurile corelate perioadelor dificile ale crizei sanitare, ale războiului din Ucraina și nu în ultimul rând riscurile corelate creșterii accelerate a inflației.
Vedem, totuși, câteva semnale care să ne îngirjoreze. De exemplu inflaţia şi ce s-a întâmplat anul trecut apropo de energie şi de lanţurile de aprovizionare. Semnalele astea încă există şi trebuie să fim foarte atenţi. În schimb, avem şi câteva instrumente pe care le putem apela pentru a diminua din aceste probleme şi anume PNRR. Subliniez a doua oară, este printre puţinele soluţii care ne-au mai rămas la dispoziţie şi să întărim capacitatea de absorbţie a eonomiei a acestor resurse financiare. Fără ele s-ar putea să ne îndreptăm cu paşi repezi către probleme semnificative.
Reprezentanții BNR ne-au dat vești bune despre semaforul EBA: suntem pe verde la toate capitolele, în condițiile în care state cu economii dezvoltate au toate culorile. Ce pot face băncile pentru a menține la nivel de *verde* indicatori precum NPL sau cost/income?
Din fericire, creditele neperformante se mențin la un nivel scăzut și nu știu câtă lume s-ar fi așteptat după acești ani dificili ca NPL să rămână sub 3%, iar acest lucru e foarte bun. În cazul persoanelor fizice nivelul de neperformanţă este foarte redus, aproape la minime istorice, mult mai mic decât în cazul companiilor.
Opinia noastră ca bancheri este că nu vrem să finanţăm excesiv persoanele fizice în această perioadă de timp când dobânzile sunt foarte sus până când nu vedem efectiv că veniturile de care dispune populaţia se calibrează în rând cu obligaţiile financiare la care ar trebui să facă faţă.
Pentru a menține scăzut acest NPL, una dintre direcțiile importante ar fi aceea de a ne cunoaște foarte bine clienții și, măcar în unele cazuri, să nu încurajăm îndatorarea ci mai degrabă economisirea, mai ales în perioade în care veniturile nu țin mereu pasul cu inflația.
Există loc în piață pentru noi fuziuni și achiziții? Este interesată o bancă de talia CEC Bank de preluarea unor active sau entități bancare mai mici? În ce condiții?
Procesul de consolidare a sistemului bancar românesc vine în mod firesc. În măsura în care anumite bănci mai mici își pot crește eficiența și pot identifica activități de nișă pe care să le finanțeze, acestea vor rezista pe piață.
În cazul nostru, al CEC Bank, consolidarea cotei de piață vrem să o realizăm prin creștere organică, susținută.
Cum abordați problema creditării și ce credeți că se va întâmpla în cea de a doua jumătate a anului curent? Ce pot face băncile pentru a nu frâna redresarea economică fragilă a României?
Sistemul bancar din România trebuie să se orienteze către productivitate şi către sprijinirea proiectelor de investiţii şi dezvoltare care pot genera mai multă valoare adăugată în economia românească.
Trebuie să finanțăm proiecte care duc la creșterea productivității şi care pot crea valoare adăugată aici în România. Și apropo de mărimea deficitului de balanţă comercială, este foarte clar că trebuie să ne orientăm pe productivitate şi să creăm mai multă valoare adăugată. Din păcate, în România nu se procesează atât de mult pe cât ar trebui. Noi încercăm să dirijăm aceste resurse financiare cu prioritate către astfel de proiecte. Și aici vorbim de agricultură, de energie, de construcţii, când spun construcţii mă refer la marea infrastructură, şi vorbim de PNRR. Chiar dacă au fost ceva întârzieri în maniera cum s-au lansat aceste proiecte, încep să se îmbunătăţească semnele că apar astfel de proiecte finanţate cu fonduri europene sau fonduri nerambursabile prin PNRR.
Asistăm la un mic pas în spate al ratelor dobânzilor. Totuși, BCE anunță că nu a atins vârful de creștere al dobânzii de politică monetară pentru euro. Ce va însemna normalitate în ceea ce privește prețul banilor, unde se vor stabiliza ratele dobânzilor la credite și respectiv depozite?
E foarte probabil ca decalajul dintre inflație și dobânzi să se reducă înspre finele acestui an, dacă nu intervin alți factori care să inverseze trendul de scădere a inflației. Deocamdată, estimările sunt pentru o rată a inflației cu o singură cifră în toamnă, fapt care, în mod normal, ar putea conduce la o reducere, fie și ușoară, a dobânzilor. Cât despre dobânzile la valută, principalul buton de reglaj pentru noi va fi piața.
Continuăm să avem la nivel sistemic un raport credite/depozite foarte bun, mult peste cel comunitar. Cum putem convinge românii să economisească în continuare și cum pot băncile fructifica aceste sume astfel încât să nu cădem în extrema unei solvabilități excesive, dăunătoare profitabilității?
Mulți dintre români au dovedit deja în mod clar că înțeleg importanța economisirii iar dovadă în acest sens stau cifrele de la începutul crizei sanitare, când populația a pus foarte mulți bani deoparte, bani care le-au fost de mare ajutor în acea perioadă dificilă și imediat după. Cât despre partea noastră, la CEC Bank am crescut de mai multe ori în decurs de un an dobânzile la depozite, încurajând astfel concret economisirea. Dobânzile se vor păstra și în lunile care vin la niveluri destul de ridicate, chiar dacă vedem un trend de ușoară scădere.
Care sunt demersurile băncii pe care o conduceți pe parte de sustenabilitate? Cum vedeți tranziția sistemului bancar către GREEN? Dar a economiei României?
Pe partea de sustenabilitate e nevoie de o armonizare între mai mulți jucători – armonizare a sistemului bancar, a clienților parteneri și a statului.
Dacă CEC Bank a pus pe partea de produse creditul ipotecar cu discount Casa mea verde, pe partea de programe pot să vă spun că suntem partener în toate programele derulate de stat. Astfel, cu cât economia și jucătorii din economie vor avea ca obiectiv să fie mai “green”, cu atât banca noastră va finanța mai mult pe acest segment. În plus, legislația reglementează acele domenii care sunt de principal interes în acest sens, și pe care ar trebui să le finanțăm preponderent.
Pedala digitalizării rămâne apăsată la podea în sistemul bancar: prin ce au punctat CEC Bank și ARB la acest capitol și ce aveți în lucru pentru următoarea perioadă?
ARB, prin Platforma pentru Agenda Digitală promovează dialogul cu toate părţile interesate pentru accelerarea procesului de adoptare a tehnologiilor digitale în domeniul financiar-bancar. Printre ținte se numără, în linii mari, simplificarea procedurilor de autentificare și verificare a identităţii clienţilor în cadrul procedurilor de „cunoaştere a clientelei” și acceptarea documentelor digitale şi a acordului clienţilor în format digital. Există în acest sens și proiecte în derulare dar și proiecte finalizate.
Cât despre CEC Bank, am obținut încă de anul trecut acreditarea de la Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR) privind procesul digital de accesare a produselor bancare de la distanţă, cu identificare video, prin intermediul magazinului online CEC-IN.
Per ansamblu, planul nostru este să dezvoltăm un model de afaceri omnichannel, în care produsele și serviciile CEC Bank pot fi accesate atât prin rețeaua fizică de unități – cea mai extinsă din România (peste 1 000), cât și prin canalele digitale ale băncii – 100% online, fără drumuri la bancă.
Digitalizarea este în prezent unul dintre principalii vectori de creștere și suntem foarte activi în această zonă, cu proiecte care vizează atât sistemele interne, cât și modul în care clienții interacționează cu banca. În câteva cifre, pot să vă spun că anul trecut am crescut numărul de utilizatori ai canalelor digitale cu 54% și am asistat la majorarea cu aproape 93% a volumului de operațiuni prin canalele digitale, care au depășit pentru prima oară pragul de 100 de miliarde de lei. Și procesul nostru de digitalizare continuă.
Vom continua investițiile în zona de tehnologie care contribuie la livrarea unui serviciu și a unei experiențe peste aşteptări pentru clienți. Avem câteva proiecte mari, transformaţionale pentru client şi implicit, pentru noi. Câteva dintre proiectele mari și foarte importante pentru noi în acest an sunt înlocuirea sistemului de core banking, dezvoltarea unei soluții de CRM și modernizarea rețelei de sucursale a băncii.
Eforturile băncilor pe linia creșterii nivelului de educație financiară, indispensabilă unui banking performant dar și eficient, nu sunt deloc de neglijat: care au fost cele mai recente demersuri ale Dvs pe acestă linie?
Educația financiară este o necesitate, chiar dacă alegi să utilizezi sau nu produse și servicii bancare. Cred că educația financiară poate duce relația dintre clienți și bănci la un nivel superior.
Creşterea eforturilor pentru promovarea educaţiei financiare vine și ca urmare a dinamismului sistemului financiar, a necesității asigurării stabilităţii sistemului, a diversificării serviciilor şi gradului mare de pătrundere a digitalizării în sector financiar.
Totodată, educaţia financiară are multe beneficii dovedite şi contribuie la gestionarea provocărilor economice induse de crizele actuale iar de acest lucru nu ducem lipsă în această perioadă, având chiar o suprapunere de crize. Instruirea şi informarea ne sporesc protecţia împotriva deciziilor financiare nepotrivite.
Iar CEC Bank este un pilon important în ceea ce privește accesul populației la servicii financiar-bancare, având în vedere dimensiunea rețelei de sucursale. Ne-am menținut și continuăm să ne menținem amprenta teritorială pe tot cuprinsul României, inclusiv în zonele rurale – fiind singura bancă cu peste 1000 de unități. Chiar dacă susținerea unei rețele de unități de această mărime pune presiune pe profitabilitate, noi ne-am asumat un rol social în contextul în care Romania este în urma statelor dezvoltate în ceea ce privește incluziunea financiară – doar 7 romani din 10 au un cont bancar, față de aproape 100% în Uniunea Europeană – prezența cu o rețea fizică este în continuare necesară: oamenii au nevoie de consiliere și asistență.
Sunteți nu numai un bancher cu o experiență care excede pieței bancare: cum comentați recentele dezvoltări ala BVB și cum vedeți conlucrarea dintre piața de capital și cea bancară în folosul dezvoltării economiei?
Recentele dezvoltări ale BVB au fost puternic impulsionate de evenimentul mult așteptat al ofertei lansate de Fondul Proprietatea pentru Hidroelectrica, cu suprasubscrieri ale tranșelor atât pe pertea de investitori instituționali cât și pe individuali. Cât despre conlucrarea băncilor cu Bursa, Bursa de Valori Bucuresti se dovedește în continuare un partener de încredere pentru sistemul bancar românesc. O dovadă din partea noastră a încrederii și colaborării a fost demonstrată și recent când CEC Bank a ales să utilizeze platforma BVB pentru a se finanța, prin listarea primelor sale obligațiuni eligibile MREL. Aceasta a fost o decizie foarte importantă, care dovedește că banca noastră are în plan să fie atractivă pentru investitorii de pe piețele de capital.
Ce așteptări aveți de la cea de a doua parte a anului 2023 și cum priviți 2024?
Una dintre așteptări este aceea de stabilizare a pieței odată cu scăderea inflației și, dacă nu intervine ceva neprevăzut, ne așteptăm la reducerea la o singură cifră a acestui indicator încă din toamnă. În mod normal, acest trend ar trebui să conducă în curând și la o scădere treptată a dobânzilor, chiar dacă nu neapărat la nivelurile din urmă cu doi ani dar totuși mai jos decât nivelurile din prezent. Cu toții ne dorim un mediu economic stabil și predictibil. Pe de altă parte, noi vom continua și în acest an dar și în 2024 investițiile în tehnologie, care să ne aducă și mai aproape de nevoile tot mai diversificate ale clienților.
COMMENTS