Au trecut mai bine de cinci ani de la izbucnirea crizei, dar băncile europene abia în acest an, al şaselea, vor fi terminat cu restructurarea, curăţarea portofoliilor neperformante şi recapitalizarea impusă de autorităţile de supraveghere, astfel încât să poată fi implementată Uniunea Bancară. Principalul scop al acesteia este ruperea aşa-zisului cerc vicios dintre bănci şi datoria suverană, ceea ce înseamnă că băncile trebuie să fie suficient de puternice pentru a contracara o criză fără să mai apeleze la banii contribuabililor din bugetul public, punând astfel în pericol de faliment chiar statul respectiv. Acesta este motivul pentru care Banca Centrală Europeană derulează în prezent o analiză dură a calităţii activelor bancare şi un test de stres, înaintea preluării supravegherii la nivel european, după cum ne explică în detaliu Elena Georgescu, reprezentanta BNR, în paginile revistei. Restructurarea masivă a sistemului bancar european afectează, fireşte, creditarea atât la nivelul continentului cât şi în România, unde sunt prezente marile grupuri bancare de pe continent. În consecinţă, economia europeană suferă încă destul de mult, dovadă stând pericolul deflaţiei şi perspectiva ca Banca Centrală Europeană să treacă la măsuri neconvenţionale de politică monetară, precum Quantitative Easing – QE. La noi, banca centrală şi băncile comerciale par a fi trecut deja peste aceste probleme, sunt „ahead of the curve”. BNR a reuşit o reducere spectaculoasă a dobânzilor în lei, până la nivelul celor în euro, pe fondul scăderii abrupte a inflaţiei, impunând, în acelaşi timp, o curăţare a portofoliilor băncilor afectate de restructurări şi reducerea valorii garanţiilor. Băncile au fost nevoite, în consecinţă, să-şi recunoască pierderile, după cum s-a văzut în rezultatele publicate în ultimii doi ani. Astfel că la început de an, toate marile bănci româneşti, în frunte cu BCR, BRD, BT, Raiffeisen sau CEC Bank, s-au declarat gata să-şi sporească volumul de noi împrumuturi. Şi guvernatorul Mugur Isărescu s-a declarat optimist că în acest an creditarea va reveni pe teritoriu pozitiv, după contracţiile din ultimii ani. Am scăpat, în sfârşit, de criză? Greu de spus, pentru că, deşi reuşim să fim înaintea timpurilor, nu suntem singuri pe lume, depindem mult de ce se întâmplă în Europa, în Ucraina, Rusia, Turcia sau SUA.
COMMENTS