Panelul „Business & Finanțare” al Forumului Economic Român a fost moderat de jurnalistul economic Constantin Rudnițchi și i-a avut ca vorbitori pe Andrei Rădulescu, Director Analiză Macroeconomică, Banca Transilvania, Petronel Chiva, Director Business Center Mari Clienți, BRD – GSG, Gabriel Țecheră, Director, TTS Group și Matei Ladea, Co-Fondator Omnia Capital, Acționar Unic Dumagas Transport SA. Discuțiile au fost extrem de interesante și s-au pus multe întrebări privind relația dintre business și modalitățile de finanțare. Spicuim mai jos din discursurile invitaților.
„Am să vă aduc aminte ce se întâmplă de mâine și de anul viitor, și anume o creștere a impozitării pentru companii și pentru bănci. Studiile pe care le-am văzut și cred că le-ați văzut și dumneavoastră spun așa băncile vor plăti de anul viitor undeva între 17 și 72% din profitul brut, companiile vor plăti între 28 și 38, spunea un studiu Deloitte, în funcție de industrie, în funcție de situația în care se află. Și cred că această situație trebuie luată în calcul atunci când vorbim despre business și despre finanțare”, a spus Constantin Rudnițchi.
Andrei Rădulescu, Director Analiză Macroeconomică, Banca Transilvania: „România va continua să performeze foarte bine acest deceniu”
„De la economia mondială la economia națională” a fost tema prezentării domnului Andrei Rădulescu, Director Analiză Macroeconomică, Banca Transilvania, un titlu foarte important pentru că suntem într-o plină perioadă de mari transformări la nivel mondial, care afectează puternic și economia națională. Dar în pofida tuturor șocurilor suprapuse din ultimele trimestre, România a avut o performanță economică deosebită. „Și spun acest lucru dacă ne uităm la indicatorul PIB pe locuitor, la paritatea puterii de cumpărare. Cele mai recente estimări Eurostat exprimă faptul că anul trecut România a depășit nivelul din Ungaria, e adevărat, la limită, și ne apropiem foarte puternic de nivelul din Polonia, pe care îl putem depăși la jumătatea acestui deceniu. Pentru că România este singura țară care încă nu și-a dezvoltat infrastructura critică, iar în ultimele trimestre am asistat la o accelerare puternică a investițiilor în infrastructură publică. Dacă vă uitați inclusiv pe execuția bugetară și dacă vă uitați pe dinamica construcțiilor publice, avem o creștere foarte puternică pe tot ceea ce înseamnă construcții inginerești.
Totodată, România a beneficiat, prin prisma consecințelor șocurilor exogene, și este printre puținele țări la nivel mondial în care am asistat la o creștere a investițiilor productive, inclusiv în anul pandemic 2020, în care incertitudinea se situa la un nivel ridicat. Climatul mondial, din păcate, este unul destul de dificil în acest moment,” a spus vorbitorul.
Și în sfera comerțului internațional asistăm la ajustări, cu impact pe producția industrială mondială, acestea fiind determinate în principal de fragmentarea fluxurilor economice între blocul euroatlantic din care face parte și România, care este granița de est a acestui bloc, și blocul euro-asiatic. Totodată, o mare provocare astăzi, oriunde în lume, este datorată faptului că toate țările își măresc semnificativ cheltuielile militare, inclusiv România. „Pentru 2022 nivelul cheltuielilor militare pe locuitor în plan mondial s-a situat la maximul de la momentul destrămării Uniunii Sovietice, iar această tendință, din păcate, continuă. Deci avem un risc militar fără precedent pe parcursul ultimelor decenii. În acest context, ritmul de creștere în economia mondială a decelerat semnificativ pe parcursul ultimelor luni”.
„S-a vorbit foarte puțin despre faptul că economia americană, care în acest moment, dacă ne uităm la trimestrul trei, arată bine, dacă ne uităm la perspective, nu sunt foarte roze și spun acest lucru pentru că o serie de indicatori exprimă o probabilitate ridicată ca prima economie a lumii care generează un PIB de peste 27,6 trilioane de dolari în prezent să se confrunte cu o recesiune în următoarele 12 luni… Riscul unei recesiuni în SUA este unul destul de ridicat și evident că acest lucru va avea impact în întreaga economie mondială. De ce? Pentru că pe parcursul ultimelor trimestre, în SUA am avut o evoluție nefavorabilă a investițiilor în economie, deci o problemă de alocare de resurse.
Mai mult, în plan global, avem o confruntare totală între Statele Unite și China. Sunt primele două mari economii ale lumii. SUA generează un PIB de 27,6 trilioane de dolari, China generează un PIB de 17,8 trilioane dolari. Observați că avem o confruntare comercială, deficitul foarte ridicat comercial între Statele Unite și China și mai ales una tehnologică sau digitală și observați ponderea economiei digitale în PIB-ul chinez este de patru ori mai ridicată comparativ cu ponderea economiei digitale în PIB-ul Statelor Unite. Europa este evident, regiunea care se află geografic la mijloc între Statele Unite și China sau între Statele Unite și Asia și este, din păcate, și regiunea care plătește toate facturile acestei confruntări între cei doi giganți. Și observați că încrederea investitorilor în economia zonei euro este una foarte redusă”.
România a prezentat un grad foarte ridicat de rezistență la șocuri și nimeni nu s-a așteptat ca România să aibă o performanță foarte bună în contextul unor șocuri exogene fără precedent, criză sanitară, cea mai severă din ultimul secol, și tensiuni geopolitice care se intensifică în fiecare an. PIB-ul nominal a crescut foarte puternic de la momentul aderării la Uniunea Europeană până în prezent. În acest an, PIB-ul României va depăși nivelul de 300 de miliarde de euro, iar foarte probabil, până la sfârșitul acestui deceniu România va fi în top 10 economii la nivel de Uniune Europeană, din perspectiva PIB-ului nominal.
„Mai mult, vocea României în Uniunea Europeană este una din ce în ce mai puternică. Practic, ponderea PIB-ului României în PIB-ul european s-a dublat de la momentul aderării la Uniunea Europeană până în prezent. Toate aceste evoluții au fost pozitive prin prisma faptului că am asistat la o creștere foarte puternică a formării brute de capital fix pe parcursul ultimelor decenii, deci nu s-ar fi ajuns aici fără capitalul străin. Și vorbim despre un stoc de investiții indirecte de peste 100 de miliarde de euro în prezent. Aceste investiții au vizat potențialul de dezvoltare din piața internă, dar și potențialul de a exporta. Și observați cât de puternic a crescut gradul de deschidere pentru economia națională pe parcursul ultimelor decenii. Ne apropiem de sută la sută în acest moment și la momentul 2006, deci înainte de aderarea la Uniunea Europeană, se situa undeva la 60 la sută, o creștere foarte puternică, ceea ce este foarte important. Dinamica investițiilor directe în România a fost una puternic ascendentă pe parcursul ultimelor trimestre și mă refer în principal la componenta participațiile la capital, ceea ce reflectă faptul că acest capital străin continuă să aibă încredere în potențialul de creștere și dezvoltare din România, că altfel nu și-ar fi majorat expunerea pe economia națională. Anul trecut am asistat la recorduri de influx de capital în România, investițiile indirecte, rata de absorbție a fondurilor europene numai în acest an, de la începutul anului până la sfârșitul lui septembrie, rata de absorbție pentru cadrul financiar 2014-2020 s-a majorat cu peste 10 puncte procentuale, la 83%. Și anul trecut am avut și un record de fluxuri de capital trimise de populația care lucrează în străinătate.
Observați cât de puternic a crescut PIB-ul nominal în România în 2022, vorbim de peste 40 de miliarde de euro. Haide să ne gândim că este o variație a PIB-ului de la un an la altul, care este destul de puternică. 40 de miliarde de euro era PIB-ul României la începutul anilor 2000, deci iată că reușim acuma să creștem destul de puternic. Și spun acest lucru pentru că este foarte important pentru o țară cu tradiție, să spunem, din păcate sau din nefericire, în deficite gemene, pentru că aceste deficite sunt raportate la PIB-ul nominal, iar România are o șansă foarte puternică de a-și majora în continuare, cu ritmuri ridicate PIB-nominal. Pentru că toate aceste proiecte de infrastructură publică, în momentul în care vor fi date în folosință, vor contribui la o creștere puternică a PIB-nominal și, implicit, la o ajustare statistică pe deficitul bugetar și pe deficitul de cont curent.
Observăm că cea mai importantă componentă este componenta investiții productive. Așteptările sunt pozitive în continuare pe investiții în România, deci deocamdată riscul unei recesiuni este destul de redus pe termen scurt în economia națională. De ce? Pentru că se investește destul de puternic, o rată care este susținută de implementarea programelor europene, de fenomenul de nearshore”, a mai spus Andrei Rădulescu.
Dar nu toate lucrurile sunt roz în economia națională și avem și câteva provocări care persistă, a precizat Andrei Rădulescu. „Sunt provocări structurale. Mă refer aici în principal la consolidarea finanțelor publice, care nu se poate face fără reforme structurale, pentru că, așa cum observați, pe estimările economice elaborate., deficitul bugetar are caracter structural. Deficitul total și deficitul structural practic se suprapun, deci nu vom putea să scăpăm de deficitul bugetar până nu vom accelera reformele structurale. Și aici mă refer la reforme în administrația publică și la reforma în tot ceea ce înseamnă sistemul de sau procedura sau procesul de fiscalizare, de fiscalitate în economie. Eu cred că se vor face reforme după alegerile din 2024. Avem un sector, IT&C, care este foarte puternic și foarte competitiv, atât din plan european, cât și din perspectiva mondială, dar suntem pe ultimul loc la indicele economiei și societății digitale și atunci când toate țările lumii sunt într-o concurență acerbă pentru a se digitaliza, pentru a încorpora cât se poate de mult roadele inteligenței artificiale, noi, din păcate, exportăm roadele din IT&C, în loc să le încorporăm în economia națională.
Și mai avem o provocare pe care, dacă nu o adresăm în anii următori, vom plăti o factură foarte puternică în deceniul următor. Mă refer la nivelul foarte redus al cheltuielilor cu cercetare și dezvoltare în PIB și observați că toate țările lumii, toate țările din regiune în principal, au majorat acest nivel al cheltuielilor necesare pentru cercetare-dezvoltare în PIB după incidența crizei financiare, cu excepția României. România va continua să performeze foarte bine acest deceniu în absența unor șocuri catastrofale la nivel mondial, dar din deceniul viitor vom plăti facturile reformelor care nu s-au făcut la timp sau la care nu am reușit să spunem sau nu am reușit să ne ancorăm la un ritm susținut de reforme, la un ritm continuu de reforme structurale”.
„România va continua să performeze mai bine comparativ cu regiunea. Haideți să ne uităm la prima jumătate din acest an. România are creștere economică, în timp ce Polonia, Cehia și Ungaria au scăzut din perspectiva pe an în perioada ianuarie iunie 2023. Repet, foarte important să privim dincolo de termen scurt, dincolo de vârful nasului, să ne uităm la deceniul următor și, în acest context, să punem din ce în ce mai mult accentul pe calitate și să investim din ce în ce mai mult pentru a încorpora roadele revoluției digitale în economia internă. Am fost campioana Convergenței Economice europene. Să ne uităm la PIB pe locuitor, la paritatea puterii de cumpărare, care se situa undeva la 30% din media Uniunii Europene la jumătatea anilor 90. Acum ne apropiem de 80 la sută. Vom depăși foarte probabil 100% până la sfârșitul acestui deceniu.”
„Ca o concluzie, sunt în continuare foarte multe oportunități de dezvoltare în România. Putem să atingem nivelul mediu de dezvoltare, statistic, PIB pe locuitor la paritatea puterii de cumpărare media europeană până la sfârșitul acestui deceniu, însă este foarte important să avem o viziune dincolo de acest deceniu și această viziune trebuie să pornească în principal cu provocările care vin din trecut: consolidarea finanțelor publice, digitalizarea, încorporarea inteligenței artificiale și creșterea cheltuielilor cu cercetare și dezvoltare”.
Gabriel Țecheră, Director TTS: „Transport Trade Services are în plan, în momentul acesta, investiții de aproximativ 10 milioane de euro”
În ultimii ani, începând din 2021, TTS (Transport Trade Services) a intrat într-o nouă fază în care s-a transformat dintr-un grup bazat pe transport pe Dunăre, într-un grup logistic. Această reconfigurare logistică care, în momentul ăsta, s-a stabilizat, i-a pus în poziția de a se adapta foarte rapid, ceea ce au și făcut. Au construit noi lanțuri logistice legate de cerealele ucrainene, care astăzi funcționează din plin și ușor, ușor s-au deplasat către zona de operare portuară, volumele din operarea portuară fiind astăzi mai mari decât volumele transportate pe Dunăre.
„Și acest lucru l-am făcut în primul rând printr-o achiziție, și anume prin achiziția DECIROM. Anul acesta am cumpărat un terminal portuar în Constanța, care este extrem de important pentru noi pentru că ne ajută să optimizăm fluxurile de transport. Până la acest moment, noi nu aveam spații de depozitare și dane de adâncime în port și eram forțați cumva să lucrăm prin terminalele noastre de geamanduri. Avem două terminale deschise în 2022, care au preluat practic toate cerealele de pe lanțurile logistice, venind din Ucraina, dar odată cu DECIROM deja intrăm într-o nouă fază în care optimizăm fluxurile de pe întreg lanțul logistic”, a spus Gabriel Țecheră, director TTS.
În ceea ce privește investițiile, TTS are în plan, în momentul acesta, aproximativ 10 milioane de euro. „Primele cinci vor intra probabil într-o săptămână, două. E o majorare de capital, contribuția TTS va fi completată de credit bancar luat direct de DECIROM. Ceea ce facem este de fapt un depozit chiar lângă cheu care ne va ajuta în optimizarea fluxurilor pe DECIROM și vom investi în macarale. Ceea ce vrem să facem este să creștem viteza de operare a DECIROM, pentru că în operarea portuară viteza este singurul și cel mai important parametru, dacă vreți, de performanță.”
„Chiar dacă ne gândim ca la un orizont de timp pentru că nu știm dacă cerealele ucrainene vor reveni la traseul normal, mizăm că investiția va fi funcțională și peste 10-15 ani. Pentru că viziunea noastră este un pic diferită. În primul rând, lanțurile tradiționale prin Odesa sunt, hai sa zicem, un cuvânt blând, compromise pentru o perioadă substanțială. Dacă întrebați un optimist, vă va spune că doi ani de la încetarea războiului, nu doi ani de acum. Dacă întrebați un pesimist, ar spune cinci ani de la încetarea războiului, pentru că acolo nu au fost distruse numai partea de silozuri, de depozite, ci însăși infrastructura portuară, și acolo este greu să o refaci, nu este ușor. Alt aspect este că, spre exemplu, traderii de cereale, să zicem din Ucraina, în momentul ăsta, și-au construit propriile lor terminale în Ismail, deci dotate cu silozuri. Deci au investit masiv în porturile ucrainene. Ori, într-o astfel de situație, lanțurile astea noi vor avea în mod natural tendința să reziste și după încetarea războiului, pentru că, până la urmă, orice trader de cereale e fericit să aibă două căi prin care să evacueze cerealele din Ucraina”, a mai spus Gabriel Țecheră, directorul TTS.
Petronel Chiva, Director clienți mari la BRD-Groupe Societe Generale: „Ne uităm mult mai atent la zona de compliance, de conformitate, la bilanț și la zona de sustenabilitate”
Petronel Chiva și-a început discursul spunând că ar fi două lucruri la care s-ar referi și care ar fi de reținut.
„Primul ar fi bilanțul și al doilea, zona de sustenabilitate, pentru că noi, ca bancă, ca un stakeholder să spunem, pe care poate îl aveți în calcul sau cu siguranță îl aveți în calcul, ne uităm într-o oarecare măsură la aspectul acesta și ne vom uita din ce în ce mai mult. Lucrez de 23 de ani în bancă și mi-aduc aminte cum mă gândeam de dimineață ce să spun astăzi dacă mă întrebați despre finanțare. Și mi-aduc aminte cum era acum douăzeci de ani când aveam un singur lucru la care ne uitam. și ne uitam la situații financiare, în general. Și ca și tip de produs pe care mi-l amintesc foarte bine era linia de credit, creditul pe termen scurt pe care îl foloseam pentru a finanța orice nevoi de trezorerie, iar cu adevărat nevoie de finanțare pe termen scurt, investiții. Asta era cerința, într-un fel sau altul, probabil noi ne pliam. Acum produsele noastre sunt mult mai sofisticate. E adevărat că în ultimul timp am început să ne uităm din ce în ce mai mult, cred că de acum vreo 10-15 ani de zile, ne uităm mult mai atent la zona de compliance, de conformitate și acum începem să ne uităm, pe lângă cele două lucruri la care ne uitam deja, și la zona de sustenabilitate.”
„Ne uităm foarte atent și cu siguranță vă uitați și dumneavoastră la zona de bilanț, la cum arată, și la un indicator care este fundamental pentru noi, și, cu siguranță, dacă nu ați auzit, veți auzi de el din ce în ce mai mult și care se numește datorii financiare pe EBITDA. Și pentru a ajuta zona de bilanț, puteți să vă uitați, pe lângă finanțările obișnuite, pe zona de trade finance. Este din ce în ce mai căutată și prinde din ce în ce mai bine și chiar merită din punctul de vedere al modului în care arată bilanțul.
Și evident, rămâne partea de sustenabilitate. Pentru că avem cu toții copii, nepoți și ne gândim la cum va arăta lumea peste câțiva ani de zile. Și într-adevăr devine și un aspect instituțional. În mare, cam asta aș fi avut de spus. Bănuiesc că oricum cu toții aveți finanțări sau folosiți banca într-un fel sau altul. Pentru viitor, la aceste două lucruri m-aș uita, cum arată bilanțul și zona de sustenabilitate. Sunt anumite criterii și limitări pe care atât noi, pe plan local, cât și Banca Centrală Europeană, mai mult, strategia grupului le impune și le vor impune pe zona de sustenabilitate și care au legătură cu finanțarea. Dau un singur exemplu, care pare mărunt, dar cu siguranță o să-l vedem din ce în ce mai mult aplicat. Există un produs sau avem un produs, toate băncile au așa ceva, se numește sustainability–linked loans, în sensul că dacă există un terț sau o companie terță care verifică ceea ce o companie a declarat că va face din punct de vedere sustenabilitate. Și în cazul în care acea companie reușește să-și îndeplinească obiectivele, acel terț verifică, iar noi aplicăm o dobândă puțin mai mică, care este stipulată de la început în contract. Este un incentive foarte mic deși, mă rog, în zona aceasta a dobânzilor de care vorbim de un an încoace, cred că începe să conteze din ce în ce mai mult”, a mai spus Petronel Chiva.
Matei Ladea, Co-Fondator Omnia Capital, Acționar unic la Dumagas Transport SA: „Ce mi-ar plăcea să văd în relația cu sectorul bancar este mai mult banking și mai puțin vânzarea de produs standardizat”
Despre compania Omnia Capital, o companie activă pe piaţa de fuziuni şi achiziţii, care a preluat transportatorul Dumagas, a vorbit la începutul discursului său la FER, Matei Ladea, cofondator şi partener al Omnia Capital. „Noi suntem cumva la mijlocul drumului în panelul acesta de business și finanțare. Noi suntem sub o formă sau alta finanțatori, fie că e vorba de private debt sau este vorba de private equity, fie că este vorba de achizitori, dar suntem și deținători de companii, uneori pe termen foarte scurt, uneori pe termen mediu și uneori pe termen lung. Sperăm să nu ajungem niciodată să fim deținători de companii pe termen foarte lung, pentru că odată pus la lucru acel capital care nu reușește să își obțină randamentul și să se întoarcă înapoi la investitori, cumva devine consumator al propriei sale existențe, motiv pentru care nu mai este o investiție sustenabilă”.
„Noi avem dețineri în momentul de față active în 123Credit, care este prima platformă de finanțare de tip marketplace din România. Unii ne spun că suntem broker de credite. Alții ne spun că suntem eMAG-ul creditelor sau booking-ul creditelor, pentru persoane fizice, deocamdată. Cine caută orice tip de credit ipotecar, leasing, nevoi personale, IFN poate să acceseze 123Credit și în decurs de câteva minute, alteori câteva săptămâni să-și obțină creditul pe care și-l dorea. Deținem și o companie, un integrator, de fapt o platformă de mase plastice în UK, Ruplas Group, și deținem Dumagas Transport SA. Noi am pornit ca și un grup de investiții în industrii unsexy și am vrut să menționez acest unsexy pentru că unsexy business este coloana vertebrală a economiei.”
„Ducându-ne un pic în zona de finanțare, noi suntem critici și cu companiile, și cu băncile și de aceea am deschis discuția spunând că suntem la jumătatea drumului. Suntem critici cu companiile pentru că, din păcate, vedem foarte puțini antreprenori în România, care sunt atenți la situația lor financiară, se uită la pozițiile lor financiare și își cresc, dacă vreți, capitalurile proprii. Nouă nu ne e frică de datorie. Datoria e bună pentru că datoria înseamnă că produce. Nu ne e frică nici de dobânzile mari, atâta timp cât compania poate să le susțină, iar marja operațională poate să le susțină. De ce ne e frică, dacă vreți, cu privire la dobânzile mari este când acele dobânzi nu mai sunt legate în mod realist de capacitatea economică a țării respective și a teritoriului în care se desfășoară.
Și asta, dacă vreți, din punctul meu de vedere, e o critică pe care aș aduce-o băncilor, respectiv faptul că în ultimul an și jumătate dobânzile au depășit toți indicatorii prin care putem să explicăm prin ratingul de țară, respectiv BBB minus, cu perspectivă stabilă. Noi suntem o țară în spectrul de risc scăzut la spectrul de risc scăzut, nu suntem foarte scăzut, dar suntem scăzut și dacă la bancă a ajuns să coste dobânda mai mult decât randamentul de private equity, cumva nu mai merită să-mi iau împrumut de la bancă și merită să-mi iau direct un investitor strategic care să-mi dea un investitor financiar care să-mi dea banii.
Noi am trecut anul acesta printr-un proces de refinanțare atipic. Am refinanțat niște milioane de euro, nu o sumă foarte mare, dar avea o componentă de refinanțare, de working capital, cu remedierea unui episod de distress. Ce vreau să spun este că experiența nu a fost una foarte plăcută în relație cu sectorul bancar, în sensul în care am discutat cu 19 bănci până am găsit-o pe acea bancă dispusă să gândească un pic mai creativ și asta mă duce în punctul în care, din punctul de vedere al omului de business, care oferă și finanțări, oferă și bridge loan-ul, și private debt-uri și trebuie să înțelegem întotdeauna companiile. Ce mi-ar plăcea să văd în relația cu sectorul bancar, și mă bucur că am găsit acea companie și mă bucur că am găsit acea bancă, este mai mult banking și mai puțin vânzarea de produs standardizat. Adică în momentul în care noi încercăm să structurăm un leverage bail out, dacă nu ne luăm un consultant care să știe exact care bancher, care birou din corporate are acel om care știe să citească o situație financiară integrată internațională, nu putem să facem o tranzacție și, din păcate, devine din ce în ce mai greu să găsești acei bancheri, pentru că obligațiunile de trezorerie au devenit foarte apetisante pentru majoritatea băncilor din România.”
Întrebat despre care sunt sectoarele pe care le consideră sexy, Mihai Ladea a spus: „IT&C-ul, real estate, sectorul de beauty and pharma, sectorul de healthy living sunt foarte sexy și atrag foarte mult atenția. Și, în general, start-up-urile și venture capital este sexy pentru că, în primul rând, are tinerețe în el și are un suflu nou și un suflu cu foarte mult risc și în al doilea rând, presupune foarte multă inovație. Deci orice presupune inovație este sexy business. Pe de altă parte, după cum știm, sexy business-ul în general acesta de tip venture capital, start-u-uri nu are ce căuta în discuții despre finanțare, pentru că șansa de risc e 101%, adică șansa de distress e acolo”.
În finalul panelului, Andrei Rădulescu, răspunzând la întrebarea: „Cum vedeți anul viitor în materie de creștere economică și investiții?”, a spus, printre altele: „Din păcate, perspectivele pentru Europa sunt foarte slabe, pentru că ponderea PIB-ului zonei euro în PIB-ul mondial se va reduce la sub 10% în deceniul următor. Este un aspect care trebuie să ne îngrijoreze și să încercăm să privim la oportunități de dezvoltare dincolo de granițele țării și dincolo de granițele europene. Este o tendință care, din păcate, nu poate fi contracarată cu actualul mix de politici economice din Uniunea Europeană”.
„Concluzia e că datoria mondială va continua să se confrunte pe termen scurt pe parcursul următoarelor trimestre, cu provocări care se intensifică, nu se diminuează în intensitate și evident că acest lucru va avea impact asupra dinamicii, asupra ritmului activității economice, iar țările dezvoltate vor fi cele mai penalizate.”
COMMENTS