Rezultatul economiei pe anul 2022 a fost ajustat semnificativ în minus, cu aproape 8,5 miliarde de lei în termeni nominali, respectiv de la 1.409,8 miliarde lei în varianta provizorie până la 1.401,3 miliarde lei în varianta semidefinitivă. Totodată, deflatorul utilizat pentru comparabilitate cu perioada de bază a fost recalculat ușor în minus, de la 13,4% la 13,2%, iar creșterea economică în termeni reali a fost redusă semnificativ, de la 4,7% la 4,1%.
Explicația constă parțial și în definitivarea anterioară a PIB 2021 cu aproape două miliarde lei în plus, de la 1.187,4 miliarde lei spre 1.189,1 miliarde lei, ceea ce a majorat baza de raportare pentru anul 2022, în contrasens cu realizările ajustate. Astfel, potrivit celor mai recente calcule ale INS, iată cum se prezintă evoluția economiei între anii 2005 și 2022, prezentată în premieră cu două zecimale:
Precizare: Metodologia de calcul a PIB prevede că, după evaluările semnal, provizorie 1 și provizorie 2, apare după un an varianta semidefinitivă (cea prezentată acum) și de-abia după doi ani varianta definitivă. Deflatorul PIB este coeficientul cu care se micșorează PIB nominal pentru a putea face o comparație corectă, la acelaşi nivel al preţurilor, între doi ani succesivi (2022 față de 2021 în cazul de față).
Scăderi majore în sectoarele clasice
În ce privește contribuția categoriilor de resurse la formarea și creșterea PIB în 2022, se poate observa că, spre deosebire de varianta provizorie, la recalculare s-au redus considerabil rezultatele din sectoarele tradiționale. Ponderea industriei a fost reașezată de la 22,5% la doar 20,8% după ce s-a constatat semidefinitiv o dublare a declinului (-4,6% în loc de -2,3%), cu efect negativ pe PIB aproape dublu (de la -0,5 puncte procentuale la -0,9 pp).
Similar, s-a stabilit că agricultura a mai reprezentat doar 3,8% din PIB în loc de 4,5% în varianta provizorie, cu un rezultat fizic puternic negativat (-23,4% față de -11,6%) și o penalizare maximă a creșterii economice (de la -0,5% la -1,1%), echivalentă cu întreaga scădere a rezultatului în forma semidefinitivă).
Deși au rămas pe plus iar ponderea lor în PIB a fost majorată de la 6,3% până la 7,3%, construcțiile au adus doar 0,2 pp față de 0,7pp anterior, urmare a reevaluării majore a performanței, de la +11,2% până la doar +2,5%. De reținut și performanța negativată a sectorului de intermedieri financiare și asigurări, ajuns tocmai pe ultimul loc ca pondere în rezultatul economiei (2,1%) și cu minus în PIB (-0,5pp).
Creșterile care au compensat acest tablou destul de îngrijorător rezultat după recalcularea în regim semidefinitiv s-au consemnat, ca influențe favorabile majorate asupra PIB, la activitățile profesionale (de la +0,9pp la +1,3pp), IT (de la +1,3pp la +1,6%pp, adică aproape 40% din creșterea economică), comerț (de la +1,2pp la +1,5pp) și activități de spectacole (de la +0,2pp la +0,4pp).
Una peste alta, s-au produs transformări majore în structura de formare a PIB și devine discutabil dacă rezultatele anunțate inițial justificau beneficiile acordate în baza lor. Mai degrabă s-ar impune trecerea la o echilibrare a motoarelor de creștere economică, dinspre axarea pe cererea internă către majorarea importanței exporturilor pe baze clasice (industrie și agricultură), cu diminuarea deficitelor externe.
COMMENTS