INS a păstrat avansul PIB în T3 2023 la 1,1% față de aceeași lună a anului anterior pe seria brută și la +2,9% valoarea ponderată cu sezonalitatea în varianta provizorie 2 publicată de INS. Cumulat pe primele 9 luni, rezultatul brut a fost de 1,4% iar cel ajustat sezonier a fost păstrat la +2,2%. Reevaluarea rezultatelor în prețuri curente potrivit variantei provizorie 2 a găsit doar un minus puțin semnificativ pe T3 2021 (sub -0,5 miliarde lei), rezultatul pe 9 luni fiind majorat corespunzător până la 1.130,1 miliarde lei.
Necesarul rămas pentru a atinge PIB-ul estimat pentru 2023 (1.583,5 miliarde lei), după circa 318,6 miliarde lei pe T1, 377,2 miliarde lei pe T2 și 435,0 miliarde lei pe T3 ar fi, conform datelor oficiale la zi, de circa 453 miliarde lei pe T4 (toate valorile în prețuri curente). Valoare care nu se conturează a fi dificil de realizat, însă rezultatul în termeni reali de 2% rămâne discutabil. Concret, pe o distribuție 70%/30% între T1-T3 și T4 ar fi necesar un avans în termeni bruți în ultimul sfert al anului trecut de circa 3,4% comparativ cu același trimestru din 2022, dificil de obținut chiar în condițiile în care scăderea inflației se va transla spre deflator.
Agricultura și construcțiile au dat creșterea PIB în T3
Agricultura (+6,9% rezultat în volum și +10% indice de preț) a venit cu cea mai mare influență pozitivă pe avansul PIB în T3 2023 (+0,8 puncte procentuale). Ea a fost completată de sectorul construcțiilor, care a consemnat cea mai mare creștere în termeni de volum (+8,1%) și a adus încă 0,4 puncte procentuale, dublu față de sectorul IT (doar +2,4% avans).
Industria și-a continuat declinul (-1,7% ca rezultat fizic) și a afectat destul de serios rezultatul economic (-0,4 pp). Situație regăsită, absolut surprinzător, pe zona de comerț, transport, reparații auto, hoteluri etc. (-1,2% în volum de activitate și un efect de -0,2 pp pe PIB). Segmentul de „activități profesionale, servicii suport etc.” și cel de intermedieri financiare au avut efect nul pe creșterea economică anunțată.
Pe partea de utilizare a PIB se remarcă faptul că întreaga cifră a creșterii economice a fost dată de consumul final efectiv total, unde gospodăriile populației au venit cu +1,7 puncte procentuale iar administrația publică a avut un efect negativ de -0,6 pp. Valorile foarte bune de la formarea brută de capital fix (+3,7 pp) și exportul net (+1,7 pp) au fost explicate prin variația stocurilor (-5,4 pp, valoare cam mare din perspectivă statistică).
De remarcat faptul că efectul pozitiv dat de schimburile externe nu s-a datorat unei creșteri a exporturilor, în declin cu -3,6% și în creștere de prețuri (+2,4%), ci reducerii semnificativ mai pronunțate a importurilor, respectiv -6,5%, la costuri stabile față de același trimestru din anul anterior. Adică a avut loc o ameliorare a exportului net negativ până sub 20 miliarde lei, prin efect de bază și nu o reorientare a motoarelor de creștere către piața externă.
COMMENTS