Scena economică mai pierde doi magigieni ai cuvintelor și cifrelor: Ilie Șerbănescu și Nicolae Petria. Sunt dăuă persoane speciale pentru mine, ambii marcându-mi în diferite feluri cariera. Ilie Șerbănescu, cel pe care l-am cunoscut primul, prin anii 90, mi-a modelat stilul critic al analizelor: împreună am creionat o pagină cu sute de mii de cititori la un efemer cotidian. Împreună am arătat cât de ușor se puteau juca oficialii, la acea vreme, cu indicatori precum rata inflației și rata șomajului, scoțând modele numai bune de servit scopurilor electorale populiste. Împreună am dat și cu *subsemnatul* pe la diferite entități de stat, din domeniul statisticii și finanțelor, deranjate de modul în care zugrăveam realitățile economiei. Le-am petrecut pe toate cu bine și am mers înainte.
Am învățat atât de la Ilie Șerbănescu cât și de la Nicolae Petria, cel pe care l-am cunoscut după anul 2000, că deminitatea și verticalitatea sunt percepte la care nu trebuie să renunți, oricât de greu ți-ar fi și oricât de mult ai avea de pierdut. *Brazii se frâng, dar nu se îndoaie niciodată!* e o zicală românească prețuită de ambele persoane cărora îmi doresc să le aduc azi un omagiu și cărora le voi păstra o prețuire mereu vie toată viața mea.
Ilie Şerbănescu, născut la 20 iunie 1942, a fost binecunoscut publicului larg ca analist economic și publicist comentator. A absolvit Academia de Studii Economice Bucureşti, apoi, în 1978, a devenit doctor în economie. Este autor al lucrărilor „Corporaţiile transnaţionale” (1978), „Terra portret în alb-negru” (1980), „Reforma economică în România: jumătăţile de măsură dublează costurile sociale” (1994), „Manifestul partidului imobilist” (1996), România, o colonie la marginea Europei (2016) sau Colonialismul actual și colonia sa România, (2018). Portofoliul său include mii de articole şi studii asupra reformei postdecembriste din România, publicate în ziarele cu profil economic şi financiar. A avut și o scurtă intersectare cu demnitățile publice: a fost pentru câteva luni ministrul Reformei, preşedinte al Consiliului pentru Reformă, în cabinetul Ciorbea remaniat (5 decembrie 1997-17 aprilie 1998).
Nicolae Petria, născut pe 2 noiembrie 1954, a fost un profesionist cu o vastă experiență în domeniul financiar-bancar. A absolvit facultatea de Științe Economice la Timișoara și a devenit doctor în specialitatea economie la Universitatea Lucia Blaga din Sibiu, locul unde a dezvoltat și o carieră la catedră (plus una administrativă, ca prodecan). A urmat și un curs postdoctoral la Academia Română dar și specializări la New York (management) și Istambul (piață de capital). CV-ul său include poziții marcante în instituții financiare de prestigiu, inclusiv în funcții de top management, precum director adjunct la Banca Națională a României și CEO la diverse bănci comerciale (Banca Țiriac, HVB-Țiriac, Unicredit Bank – Țiriac sau Banca Comercială Carpatica). Dincolo de toate, a fost un om care avea mereu la îndemână un sfat bun, fie că era vorba de chestiuni profesionale, fie că era vorba de probleme personale ale celor care îi solicitau sfatul!
COMMENTS