„Dacă ne uităm la clasamentele fondurilor de investiţii din punctul de vedere al performantei pe ultimele 12 luni, respectiv pe ultimele 36 de luni, observăm că la finalul anului 2023 cele mai performante fonduri sunt fonduri de acţiuni. Dar fondurile de acţiuni câştigă teren pas cu pas şi sper că până la finalul anului să depăşim 150.000 de investitori pe această categorie” spune Horia Gustă, președintele AAF.
Cum a fost anul 2023 pentru pentru piața fondurilor de investiții și pentru piața de capital, în general? Care au fost cele mai mari provocări?
Poate că cea mai mare provocare în 2023 a fost recuperarea activelor retrase în anul 2022, când trebuie să recunoaştem că războiul început în Ucraina dar şi creşterea accelerată a dobânzilor a făcut ca valoarea activelor aflate în administrarea membrilor AAF să cunoască scăderi importante.
De menţionat că trendul crescător a început în luna aprilie 2023 şi a continuat până la finalul anului pe volume care la final de an au generat un plus de 17% pe zona fondurilor deschise de investiţii faţă de finalul lunii decembrie 2022. Trebuie amintit că în zona fondurilor de investiţii alternative nivelul activelor aflate în administrarea membrilor AAF a cunoscut o scădere de 34,8% în 2023 determinat de plată dividendului special de către Fondul Proprietatea că urmare a vânzării participaţiei la Hidroelectrica, prin intermediul celei mai mari oferte publice din Europa anului 2023.
Ce categorii de fondurile au impresionat cel mai tare din punctul de vedere al performanțelor financiare? Care estimați că vor fi vedetele lui 2024?
Dacă ne uităm la clasamentele fondurilor de investiţii din punctul de vedere al performantei pe ultimele 12 luni, respectiv pe ultimele 36 de luni, observăm că la finalul anului 2023 cele mai performante fonduri sunt fonduri de acţiuni pe ambele segmente cu randamente de 36,1% ( BT Maxim pe ultimele 12 luni) respectiv 75,7% ( OTP Expert clasa L- pe ultimele 36 de luni). De altfel top 5 fonduri la ambele categorii de durata 12, respectiv 36 de luni se regăsesc fonduri de acţiuni.
Pentru 2024 apreciez că fondurile de acţiuni vor fi în continuare vedete în condiţiile în care BVB a arătat pentru primele 3 luni randamente foarte bune iar dividendele pe multe dintre companii sunt foarte atractive.
Anul trecut nu a fost unul ușor pentru industrie: cum să interpretăm fenomenul Hidroelectrica*: pe de o parte o oportuniatte unică de investiții, pe de altă parte cea care a tras bilanțul anual al pieței fondurilor spre roșu?
Hidroelectrica a fost cea mai mare ofertă publică din Europa şi a cincea ca mărime în toată lumea în 2023. A fost o emisiune asupra căreia sau îndreptat multe priviri şi care a atras inclusiv prin randamentul obţinut de cei care au subscris în cadrul ofertei publice de peste 10% din prima zi de tranzacţionare. Dacă ne uităm în urma constatăm că la finalul lunii martie Hidroelectrica avea un preţ cu 30% mai mare decât preţul din oferta publică iar dividendul anunţat este printre cele mai mari din cadrul acţiunilor listate la BVB.
Din punctul de vedere al randamentelor obţinute de cei care au păstrat aceasta deţinere de la ofertă şi până în prezent este de apreciat, însă nu Hidrolectrica este performera BVB în 2023. Din câte ştiu TTS este performera anului 2023 din punctul de vedere al creşterii acţiunii.
Din punctul de vedere al activelor în administrare decizia Franklin Templeton de a acorda acel dividend special într-adevăr a dus zona de active la un minus 34,8%.
Cum a evoluat percepția riscului și implicit s-a repercutat în fondurile vândute în ultimii doi ani? Se simte prin prisma comportamentului o creștere a apetitului pentru asumare de riscuri mai mari?
Putem să spunem că numărul investitorilor în fondurile de acţiuni a crescut spectaculos procentual în ultimii 3 ani, ajungând la 80.092 investitori la finele lui februarie 2024 în condiţiile în care în care în februarie 2021 erau doar 20.465 investitori în această categorie. Prin urmare chiar dacă fondurile de acţiuni sunt mai volatile şi pe termen scurt, mai riscante, apetitul pentru aceste fonduri a devenit mult mai mare. Putem concluziona că percepţia riscului pe termen lung a fost substanţial îmbunătăţită în ultima perioadă.
Să nu uităm să luăm în considerare faptul că în fondurile de investiţii de obligaţiuni şi instrumente cu venit fix sunt peste 250.000 de investitori.
Investiții clasice vs investiții cu profitabilitate/grad de risc mai mari: cum arată profilele investitorilor ce preferă cele două variante?
Dacă ne luăm după ponderea investitorilor fără îndoială că numărul celor care preferă fondurile cu venit fix&obligaţiuni, respectiv fondurile din categoria „ alte fonduri” sunt cele preponderente. La acest moment predilecţia este în general pentru investiţiile clasice dacă ne uităm la poza totală a preferinţelor. Dar fondurile de acţiuni câştigă teren pas cu pas şi sper că până la finalul anului să depăşim 150.000 de investitori doar în fondurile de acţiuni.
Din punctul de vedere al profilului este clar că investiţiile în fonduri de instrumente cu venit fix au ca şi particularitate principală un câştig cert, chiar dacă este limitat la venitul fix determinat de cuantumul dobânzii oferite de instrumentele cu venit fix în care fondul investeşte.
Ce așteptări aveți în acest an de la noua conducere a ASF? Ce reglementări sunt stringente pentru dezvoltarea pieței, dincolo de deja mult prea întârziata Contraparte Centrală?
Aceleaşi aşteptări care au fost solicitate de membrii AAF întotdeauna, mă refer în principal la dialogul faţă de evoluţia pieţelor de capital din România sau din UE. Vă confirm că în acest moment exista un dialog cu noua conducere ASF pe mai multe subiecte, care cu siguranţă se vor definitiva în perioada următoare şi care în mod cert vor contribui la ce ne dorim cu toţii, o piaţă a fondurilor de investiţii aliniată la piaţa europeană şi din punctul de vedere al numărului de investitori şi al activelor aflate în administrare.
Nu cred că există ceva stringent în acest moment. Există reglaje care trebuiesc efectuate împreună cu ASF şi pentru care, cum vă spuneam, avem un dialog permanent.
Ce așteptări aveți de la piața de capital, în general: ce mai poate urma după Hidroelectrica? Ce ținte trebuie să își ia ca azimut BVB?
Eu am aşteptări de la toţi stakeholderii în general din jurul pieţei de capital ca să contribuie la dezvoltarea pieţei de capital şi la creşterea încrederii în general în conceptul de investiţii şi de economisire inteligenta.
După Hidroelectrica este clar că lucrurile trebuie să se aşeze pentru că o nouă Hidrolectrica nu mai există în România. Dar cred că a fost un semnal extraordinar faţă de ceea ce înseamnă potenţialul pieţei şi totodată un semnal de încredere că piaţa de capital este pregătită pentru multe realizări dacă sunt aduse în mod corect pe piaţa în fata investitorilor. Bursa cred că trebuie să continue demersurile de educaţie începute de multă vreme precum şi eforturile pe care le depune pe toate planurile pentru mediatizarea conceptului de investiţii, tranzacţionare, transparentă, încredere în mecanismele pieţei şi sunt convins că va putea în foarte scurt timp să depăşească 250.000 de investitori.
Cum vedeți integrarea pieței de capital românești în complexul sistem al piețelor de capital globale? Ce rol ar trebui să își asume BVB? Cum ar trebui tratată relația cu piața de capital de la Chișinău, în contextul eforturilor Republicii Moldova de integrare în UE?
Nu am identificat absolut nicio problemă a pieţei de capital din România la care să nu se facă faţă raportat la sistemul pieţelor de capital globale. Noi avem doar de recuperat anii pierduţi în perioada 1945- 1989, atât şi nimic mai mult.
BVB face o treabă foarte bună şi şi-a asumat deja un rol de locomotivă a pieţei de capital şi cred că lucrul acesta se vede. Piaţa de capital din Chişinău trebuie tratată ca şi Republica Moldova, adică trebuie ajutată, îndrumată şi susţinută pentru integrarea în UE pentru că altfel ne putem uita spre estul Europei când peste Prut vedem un vecin care face parte din UE.
Mulți spun că anul 2024, din motive pur electorale, va fi cel mai liniștit și predictibil an pentru economie: cum se vede acest lucru dinspre o categorie foarte importantă de investitori, finanțatori practic ai economiei reale?
Dacă predictibil şi liniştit, chiar şi în an electoral, înseamnă să avem randamente mai bune decât în 2023 pe principalii indici bursieri şi să creştem numărul de investitori precum în primele 2 luni din anul 2024, mă declar perfect mulţumit. Sigur că depindem de mulţi factori externi pentru că suntem conectaţi cu ce se întâmplă pe pieţele externe. Acest lucru eu îl percep ca fiind momentul perfect pentru a ne pregăti pentru ce urmează şi pentru a continua eforturile de educaţie financiară şi de conştientizare a conceptului de investiţii şi economisire.
Ce planuri are AAF pentru anul curent? Cum vedeți bilanțul pe 2024 pentru piața fondurilor de investiții și pentru piața de capital românească?
Planul pentru 2024 este acela de a merge în continuare în zone neexplorate pentru a putea creşte numărul de investitori precum şi activele aflate în administrare. Lucram în această perioadă pentru a veni către publicul ţintă cu idei interesante.
Bilanţul pentru piaţa fondurilor de investiţii dacă merge în continuare în mod similar lunilor ianuarie şi februarie de anul acesta o să arate foarte bine în decembrie. Sigur că îmi doresc ca la finalul anului să vedem o creştere şi în ceea ce priveşte numărul societăţilor de administrare a investiţiilor/ administratorilor de fondurilor de investiţii alternative dar şi a numărului de fonduri aflate în administrare membrilor noştri.
COMMENTS