Pensia medie pentru limită de vârstă a fost în T1 2024 de 2.683 lei în cazul asigurărilor sociale de stat, potrivit datelor comunicate de Casa Națională de Pensii Publice (CNPP). Suma a fost cu 14,95% mai mare față de aceeași lună a anului anterior iar puterea de cumpărare (PENSIA REALĂ) a crescut cu 7,35%, în contextul unui indice anual de inflație calculat ca medie pe T1 2024 la 7,08%.
Suma medie de 2.683 lei privește aproape patru milioane de beneficiari care au atins vârsta legală de pensionare, cu sau fără a avea vechimea normată prevăzută de lege. Ei beneficiază de așa-numitele old age benefits (beneficii pentru persoanele în vârstă care au contribuit la sistemul de asigurări sociale al statului) și reprezintă 86,6% dintre cei care au primit lunar pensii de asigurări sociale de stat (aproape 80% din numărul total de pensionari).
Celelalte persoane sunt asimilate imaginii de fost lucrător ajuns la vârsta de pensionare. Sumele încasate de acestea diferă semnificativ de cele ale persoanelor retrase din activitate care au și vârsta legală de pensionare. Astfel, se ajunge la o medie a plăților în sistemul asigurărilor sociale de stat de doar 2.290 lei lunar.
În ordinea ponderii cu care intră în calculul la nivel național, figurează în datele CNPP urmașii (cam 10%, care primesc bani în baza contribuției unui fost membru al familiei), cei încadrați în clase de invaliditate (ceva mai mult de 8%) și cei care au ieșit la pensie mai devreme decât prevăd normele standard legale (1,6%, majoritatea cu șanse minime de angajare la o vârstă relativ înaintată).
Mai puțin de 0,2% dintre pensionari au reușit să se încadreze în cerințele impuse pentru a beneficia de pensia anticipată fără penalizări (aplicate doar până la împlinirea vârstei legale) iar categoriile care intră la invaliditate, orfani, văduve de război – I.O.V.R. – și includerea excepțională la ajutor social sunt neglijabile numeric.
Cea mai avantajată categorie de pensionari față de situația din același trimestru al anului anterior a fost cea de persoane pensionate anticipat cu drepturi parțiale (creștere medie de 26,28% nominal, de unde un plus de aproape 18% în termeni reali). Persoanele pensionate anticipat dar cu drepturi integrale au avut cele mai mici creșteri (+8,59%, respectiv +1,41% ca putere de cumpărare).
De reținut și avansul moderat al veniturilor în cazul persoanelor încadrate în diverse grade de invaliditate (+10,34% nominal și +3,05% în termeni reali). Urmașii au consemnat un ritm de creștere a veniturilor în termeni reali ceva mai mult peste nivelul inflației (+13,13%, adică +5,65% real).
Numărul celor care beneficiază de ajutor social de completare pentru a atinge nivelul pensiei minime garantate (indemnizația socială, cifrată la 1.000 lei) a a rămas aproape același după indexare, în T1 2023 (-0,1%), cu un avans de 0,2% pe segmentul asigurărilor sociale după ce punctul de pensie a fost adus la 1.785 lei iar pensia socială minim garantată la 1.125 lei.
Prin contrast, în condițiile în care evoluția naturală a fost factorul cel mai important, s-a produs o scădere pe segmentul celor proveniți din fostul sistem pentru agricultori, până la doar 100,2 mii persoane (-12,5%). Există şi un număr relativ mic de persoane care provin din sistemul militar (3,9 mii, cu cea mai mare scădere procentuală, respectiv -37,3%) ale căror venituri au trebuit completate pentru a ajunge la pragul legal minim.
De reținut diferența relativ pronunțată în profil teritorial între valorile cele mai reduse ale pensiei medii (1.811 lei în județul Botoșani, 1.826 lei în Vrancea și 1.828 lei în Giurgiu) și cele mai crescute (3.044 lei în județul Hunedoara, 2.906 în București și 2.736 lei în județul Brașov). Ecartul maxim de 1.233 de lei este în creștere și va face dificilă adoptarea unor măsuri la nivel național.
COMMENTS