Balanţa de plăţi şi datoria externă – noiembrie 2024

Balanţa de plăţi şi datoria externă – noiembrie 2024

În perioada ianuarie-noiembrie 2024p contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 26 301 milioane euro, comparativ cu 19 770 milioane euro în perioada ianuarie-noiembrie 2023. În structura acestuia, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 3 824 milioane euro, balanța serviciilor a înregistrat un excedent mai mic cu 1 766 milioane euro, balanța veniturilor primare a înregistrat un deficit mai mare cu 1 056 milioane euro, iar balanța veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai mare cu 115 milioane euro.

 

Contul curent al balanței de plăți (mil. euro)
Ianuarie – noiembrie 2023 Ianuarie – noiembrie 2024p
CREDIT DEBIT SOLD CREDIT DEBIT SOLD
CONTUL CURENT (A+B+C) 131 614  151 384 -19 770 130 486 156 787 -26 301
A. Bunuri şi servicii 116 678 130 084 -13 406 115 679 134 675 -18 996
a. Bunuri  80 724 106 357 -25 633 80 122 109 579 -29 457
      b. Servicii 35 954 23 727 12 227 35 557 25 096 10 461
  • servicii de prelucrare a bunurilor aflate în proprietatea terţilor
2 801 109 2 692 2 694 131 2 563
– transport 9 109 3 980 5 129 8 616 4 306 4 310
  • turism – călătorii
4 530 7 917 -3 387 4 666 8 801 -4 135
  • servicii de telecomunicații,      informatice și informaționale
9 221 3 682 5 539 9 075 3 519 5 556
– alte servicii 10 293 8 039 2 254 10 506 8 339 2 167
B. Venituri primare 8 454 16 007 -7 553 8 172 16 781 -8 609
C. Venituri secundare 6 482 5 293 1 189 6 635 5 331 1 304
p) date provizorii

Investiţiile directe ale nerezidenţilore în România au însumat 5 852 milioane euro (comparativ cu 6 611 milioane euro în perioada ianuarie – noiembrie 2023), din care participațiile la capital (inclusiv profitul reinvestit estimat) au însumat valoarea netă de 4 720 milioane euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 1 132 milioane euro.

În perioada ianuarie – noiembrie 2024, datoria externă totală a crescut cu 19 215 milioane euro,  până la 202 454 milioane euro. În structură: 

  • datoria externă pe termen lung a însumat 153 734 milioane euro la 30 noiembrie 2024 (75,9 la sută din totalul datoriei externe), în creștere cu 12,2 la sută față de 31 decembrie 2023; 
  • datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 30 noiembrie 2024 nivelul de 48 720 milioane euro (24,1 la sută din totalul datoriei externe), în creștere cu 5,4 la sută față de 31 decembrie 2023.  
Datoria externă a României şi serviciul datoriei externe (mil. euro)
Datoria externă  Serviciul datoriei externe, noiembrie 2024p
Sold la 31.12.2023 Sold la 30.11.2024p
1. Administrația publică 91 816 106 490 9 648
  Numerar și depozite 391 586 2 429
  Titluri de natura datoriei               61 265 74 087 5 531
  Împrumuturi 15 117 15 679 827
  Credite comerciale și avansuri 137 206                           145
  Alte pasive* 14 906 15 932 716
2. Banca Centrală 3 307 3 394 135
Numerar și depozite 1 1 2
      Titluri de natura datoriei                0 0 0
  Împrumuturi 0 0 0
  Alocări de DST 3 306 3 393 133
  Alte pasive 0 0 0
3. Societăți care acceptă depozite, exclusiv banca centrală 12 870 13 707 11 616
  Numerar și depozite 8 603 7 959 10 958
  Titluri de natura datoriei                4 174 5 635 324
  Împrumuturi 0 0 0
  Alte pasive 93 113 334
4. Alte sectoare 27 937 29 633 24 444
  Numerar și depozite 0 0 0
  Titluri de natura datoriei                863 836                           472
  Împrumuturi 13 662 14 837 11 584
  Credite comerciale și avansuri 13 120 13 619 11 424
  Alte pasive 292 341 964
I. Datoria externă  (1+2+3+4)** 135 930 153 224 45 843
II. Investiția directă: credite intra-grup 47 309 49 230 36 915
Total datoria externă  (I+II)

din care:

183 239 202 454 82 758
    Termen scurt 46 229 48 720 65 622
    Termen lung 137 010 153 734 17 136
p) date provizorii

  *include angajamentele aferente înregistrării fondurilor europene pe bază accrual

** nu include instrumentele de datorie de natura investiției directe

Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 14,8 la sută în luna noiembrie 2024, comparativ cu 16,7 la sută în anul 2023. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii la 30 noiembrie 2024 a fost de 5,7 luni, în comparație cu 5,6 luni la 31 decembrie 2023.

Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 30 noiembrie 2024 a fost de 102 la sută, comparativ cu 99,7 la sută la 31 decembrie 2023.

Precizări metodologice 

  • Datele prezentate în acest comunicat sunt revizuite lunar. Pentru a vizualiza datele aferente perioadei curente, precum și pe cele revizuite pentru perioada de comparație, se poate accesa link-ul Seturi de date. Seriile de date istorice lunare şi trimestriale începând cu anul 2005 se regăsesc în Baza de date interactivă.
    1. Standardul metodologic internaţional pentru elaborarea balanţei de plăţi este asigurat de Manualul FMI Balanţa de plăţi şi poziţia investiţională internaţională, ediţia a-VI-a (BPM6). Metodologia BPM6 a fost transpusă în legislaţia europeană prin Regulamentul (UE) nr. 555/2012 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 184/2005 al Parlamentului European și al Consiliului privind statisticile comunitare ale balanței de plăți, ale comerțului internațional cu servicii și ale investițiilor străine directe, în ceea ce privește actualizarea cerințelor referitoare la date și a definițiilor. 
  • Pentru interpretarea datelor, la contul curent se vor avea în vedere următoarele:                                  3.1. Bunuri (pe principiul balanţei de plăţi): Sursa datelor: Institutul Naţional de Statistică – Comerţul internaţional cu bunuri. Importurile FOB se calculează de BNR pe baza coeficientului de transformare CIF/FOB determinat de INS: http://www.insse.ro/cms/files/statistici/Importuri_CIF_FOB/coeficient_CIF_FOB.pdf. Principiul balanţei de plăţi presupune înregistrarea bunurilor pe criteriul „schimbului de proprietate economică” (se includ bunurile care intră în proprietatea rezidenţilor, indiferent dacă bunurile trec sau nu frontiera ţării respective), în timp ce în statistica comerţului internaţional, bunurile se înregistrează după criteriul „trecerii frontierei” (se includ bunurile care trec frontiera, indiferent dacă se află sau nu în proprietatea rezidenţilor). Pentru asigurarea respectării principiului „schimbului de proprietate economică”, datele furnizate de INS sunt ajustate de BNR, astfel că valorile exportului şi importului de bunuri din balanţa de plăţi sunt diferite de cele din statistica comerţului internaţional cu bunuri; 

3.2. Servicii: Sursa datelor: Cercetarea statistică trimestrială privind comerţul internaţional cu servicii; 

3.3 Venituri primare: includ venituri din muncă, venituri din investiţii în active financiare (investiţii directe, de portofoliu şi alte investiţii) şi alte venituri primare (impozite, subvenții); 

3.4 Venituri secundare: includ transferuri curente private şi transferuri ale administraţiei publice.

  • Investiţii străine directe: Creditele dintre intermediari financiari afiliaţi (bănci, IFN-uri) nu sunt considerate de natura investiţiilor directe, ci se înregistrează în contul financiar/alte investiţii.
  • Standardul statistic privind structura datoriei externe pe sectoare instituționale este asigurat de manualele FMI, External Debt Statistics Guide for Compilers and Users, (2014), Balance of Payments and International Investment Position, ediția a-VI-a (BPM6) și  System of National Accounts 2008 (SNA).
  • Rata serviciului datoriei externe pe termen lung se calculează ca raport între serviciul datoriei externe pe termen lung și exportul de bunuri și servicii.
  • Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii se calculează ca raport între rezervele internaționale ale României (valută + aur) la sfârșitul perioadei și importul mediu lunar de bunuri și servicii din perioada respectivă.
  • Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR se determină ca raport între rezervele valutare la BNR și datoria externă pe termen scurt calculată la valoarea reziduală (soldul datoriei externe pe termen scurt la care se adaugă plățile de rate de capital aferente datoriei externe pe termen lung scadente în următoarele 12 luni).

COMMENTS

WORDPRESS: 0
DISQUS: 0