Din 1 ianuarie 2025, România alături de Bulgaria a aderat la spațiul Schengen cu transportul terestru, după aderarea în martie 2024 a transportului maritim și aerian. Este al nouălea val de extindere a spațiului Schengen, care a început să funcționeze din martie 1995 cu Franța, Belgia, Germania, Luxemburg, Olanda, Spania și Portugalia. Succesiv s-au alăturat în 1997 Italia în octombrie și Austria în decembrie, în ianuarie 2000 Grecia, iar în martie 2021 Danemarca, Finlanda, Islanda, Norvegia și Suedia.
În valul cel mai cuprinzător din decembrie 2007 au aderat țările din regiune, respectiv Cehia, Ungaria, Polonia, alături de Slovacia, Slovenia, țările Baltice și Malta. Mai recent au aderat Elveția în decembrie 2008, Liechtenstein în decembrie 2011 și Croația în ianuarie 2023. Cipru și Irlanda nu fac parte din spațiul Schengen, se arată într-o analiză a economistului șef al Alpha Bank România, Ella Kallai.
Sunt așteptări ca această aderare să aibă un impact pozitiv asupra creșterii economice în special prin reducerea costurilor și creșterea competitivității transportului internațional de mărfuri pe toate modurile de transport, care în timp vor stimula exportul serviciilor de transport, vor spori excedentul (export minus import) serviciilor de transport internațional de mărfuri, și astfel vor contribui la contracararea deficitului balanței comerciale cu bunuri. Până acum exporturile au depășit importurile de servicii de transport mărfuri, excedentul ajungând la 2,1% din PIB în 2023, cel mai mare din regiune (Fig. 1).
Excedentul serviciilor de transport de mărfuri a reprezentat jumătate din excedentul comerțului internațional cu servicii și s-a datorat în întregime transporturilor de mărfuri în UE.
În România, întregul excedent al transportului internațional de mărfuri provine din transportul rutier (Fig. 2). Balanța transportului maritim de mărfuri este deficitară, iar balanța transportului feroviar și aerian de mărfuri este mai degrabă în echilibru. Chiar și fără statutul de membru al spațiului Schengen, amploarea transportului internațional de mărfuri raportată la populație a crescut de-a lungul timpului de la 4,2 tone pe locuitor în 2007 la 7,4 tone pe locuitor în 2023, depășind doar volumul transportului internațional de mărfuri din Ungaria (6,1 tone pe locuitor, Fig. 2b).
Echivalentul a 3,6 tone pe locuitor, aproape jumătate din transportul de mărfuri din 2023, s-au transportat pe cale maritimă, 2,2 tone pe locuitor s-au transportat pe cale rutieră, 0,5 tone pe locuitor pe cale feroviară și 1,1 tone pe locuitor pe Dunăre (Fig. 2c).
Pentru România, importanța aderării la spațiul Schengen cu transportul rutier este majoră pentru că cea mai mare parte a transportului internațional rutier de mărfuri (90%) se desfășoară în cadrul UE (Fig. 3b). În țările din centrul UE care nu au deschidere la mare, precum Cehia și Ungaria, ponderea transportului rutier de mărfuri în cadrul UE este și mai mare, de 95% și respectiv 97%. În 2023, România transporta echivalentul a 2 tone pe locuitor în cadrul UE, în creștere cu un ritm mediu anual de 5,8% față de 2007. Volumul a fost mai redus decât în Cehia (4,4 tone/locuitor), Ungaria (2,9 tone/locuitor), Polonia (6,9 tone/locuitor) țări membre ale spațiului Schengen în toată perioada 2007-2023.
Spre deosebire de celelalte țări, în România volumul transportului între UE și în afara UE (extra UE) a avut dinamica cea mai alertă. Ritmul mediu anual în perioada 2007-2023 a fost de 10,5% pentru volumul mărfurilor ce intrau în UE (încărcate în extra UE și descărcate în UE) și 8,2% pentru volumul mărfurilor care ieșeau din UE (încărcate în UE și descărcate în extra UE). România a fructificat avantajul poziției geografice la periferia UE, a accesului la Marea Neagră, portul Constanța fiind conectat cu țările din nord prin intermediul Dunării.
Balanța transportului feroviar de mărfuri a trecut de pe deficit în 2013 pe excedent în 2023 la fel ca în celelalte țări din regiune cu excepția Cehiei, a cărei balanță a înregistrat deficite în creștere (Fig. 4a). Din cele 0,5 tone pe locuitor transportate pe calea ferată, 0,3 tone au intrat în țară, 40%/60% fiind din UE/extra UE și 0,2 tone au ieșit din țară cu 64%/36% către UE/extra UE. Volumele sosite în țară, atât din UE cât și din afara UE au scăzut continuu din 2007 cu un ritm mediu anual de 4,2% și respectiv 3,2%.
Volumul mărfurilor cu destinația UE a fost același în 2023 precum în 2007, dar volumul mărfurilor cu destinația extra UE a crescut cu un ritm mediu anual de 2,2%. Pe ansamblu volumul mărfurilor transportate pe calea ferată a scăzut de la 0,7 tone pe locuitor în 2007 la 0,5 tone pe locuitor în 2023. Trendul s-ar putea schimba odată cu finalizarea lucrărilor de modernizare a liniilor de cale ferată, concentrarea pe dezvoltarea infrastructurii de cale ferată fiind o posibilă strategie de decarbonizare a sectorului transporturilor.
Balanța transportului maritim de mărfuri este deficitară, precum în celelalte țări din regiune, importurile de mărfuri transportate pe mare depășind exporturile (Fig. 5a). Volumul mărfurilor sosite în/plecate din porturile Constanța și Galați au crescut în 2023 față de 2007 cu un ritm anual de 1,1% și respectiv 2,3% (Fig. 5b). În 2023, volumul mărfurilor sosite a fost echivalentul a 1,4 tone pe locuitor, iar volumul mărfurilor plecate de 2,2 tone pe locuitor. Bulgaria și Polonia sunt țările care au ieșire la mare cu porturile Burgas și Varna, respectiv Gdansk, Ddynia, Police, Swinoujsce, Szczecin. În Bulgaria, atât volumul mărfurilor sosite (2,1 tone pe locuitor) cât și volumul mărfurilor plecate (2,5 tone pe locuitor) a depășit România. În Polonia, doar volumul mărfurile sosite (2,6 tone pe locuitor) a depășit volumul mărfurilor sosite în porturile românești.
În România, balanța transportului aerian de mărfuri a revenit pe excedent în 2022, după ce a înregistrat deficit în 2019-2021. Este cea mai echilibrată balanță comparativ cu țările din regiune. Bulgaria și Ungaria au avut deficite persistente, Cehia a avut excedente persistente, iar Polonia a trecut de la deficit la excedent în 2018 (Fig. 6a). Volumul mărfurilor sosite pe calea aerului și descărcate a fost echivalentul a 9 tone la 10 mii de locuitori, iar volumul mărfurilor încărcate echivalentul a 14 tone la 10 mii de locuitori. Volumele sunt mult mai mici decât cele din regiune. Atât mărfurile încărcate cât și cele descărcate au crescut comparativ cu 2007 cu un ritm mediu anual de 8,7% și respectiv 5,2% (Fig. 6b).
Aderarea României la spațiul Schengen cu toate modurile de transport a creat oportunitatea recuperării decalajelor față de vechii participanți la spațiul Schengen și creșterii exporturilor de servicii de transport. Transformarea oportunității în realitate impune investiții pentru modernizarea și extinderea infrastructurii în spiritul tranziției verzi.
COMMENTS