Implementarea noii taxe pe stâlp și efectul de Domino

Ec. Ivoniciu Paul

Din propriile estimări, aplicarea noii taxe pe stâlp (noul impozit pe construcții, altele decât clădiri este reglementat prin Art.LXIV, Pct.16 din OUG 156/30.12.2024) ar putea aduce la Bugetul de Stat cca.1 mild.Euro/an, în plus față de veniturile actuale. Însă, o analiză mai atentă ne-ar putea arăta că acești bani suplimentari vor fi irosiți pe noile cheltuieli care vor apare în urma aplicării acestei noi taxe și mai mult, nota de plată generată de această taxă originală ar putea să fie mult mai mare. Astfel, după colectarea taxei, aceasta va fi deja cheltuită și s-ar putea să ne mai trebuiască niște bani ca să acoperim daunele produse prin implementarea acesteia. Mai precis, aplicarea noii taxe pe stâlp ar putea avea următoarele efecte negative:

1. termenul foarte scurt de implementare (OUG publicată în MO la data de 31.12.2024, cu aplicabilitate de la 01.01.2025) șochează mediul economic și piețele financiare;
2. reduce predictibilitatea fiscalității în România;
3. reduce competitivitatea marilor companii care operează în România și diminuează încrederea investitorilor în fezabilitatea investițiilor românești (descurajează investitorii străini care ar vrea să intre pe piața românească);
4. reduce încrederea băncilor în finanțarea economiei românești;
5. reduce ratingul de țară al României, care se transpune prin cheltuieli mai mari cu dobânzile la credite (de exemplu, o creștere cu 0,5% a ratei dobânzii la credite determină o cheltuială bugetară suplimentară de cca.2,1 mild.Lei);
6. creșterea inflației. Această nouă taxă majorează în cascadă costurile de producție în toate sectoarele economiei naționale, iar firmele care plătesc această taxă o vor recupera majorând prețul produselor/tarifelor (vom asista la un efect de Domino);
7. creșterea cursului valutar (ajutat de creșterea inflației pe fondul existenței unui dezechilibru al balanței de plăți externe), care va spori cheltuielile bugetare cu plata diferențelor de curs valutar calculate la ratele/dobânzile creditelor în valută;
8. cheltuielile bugetare vor crește odată cu inflația într-un ritm mai rapid decât sporirea veniturilor bugetare;
9. taxa pe stâlp se va aplica la valoarea istorică a construcțiilor speciale (adică la valoarea contabilă, care poate fi 50% din valoarea actualizată a acestora);
10. taxa pe stâlp va fi plătită doar de către firmele care au în gestiune construcții, altele decât clădiri (denumite construcții speciale, poți să le ai în curte, dar să nu fie înregistrate în contabilitate). Din propria experiență, estimez că doar cca.10% din construcțiile speciale ale firmelor sunt înregistrate în contabilitate, majoritatea cu valoarea neactualizată, adică valoarea contabilă a celor impozitate va fi de cca.5% din valoarea actualizată a construcțiilor speciale existente (ceea ce înseamnă că în 95% din cazuri, valoarea acestui nou impozit nu va fi colectată);
11. în forma actuală, taxa pe stâlp se aplică și la construcțiile speciale de interes public care sunt în inventarul propriu al companiilor naționale, sau în folosința acestora (vezi alin.(1) din Art.LXIV, Pct.16 din OUG 156/30.12.2024);
12. în contrast cu obligația firmelor, taxa pe stâlp nu se plătește de către afacerile aflate pe persoană fizică, ceea ce denaturează concurența loială (vezi Art.496 din L 227/2015 privind Codul fiscal, actualizată). Pentru a vedea cum apare concurența neloială pe care taxa pe stâlp o induce între 2 afaceri identice, putem studia un caz Horeca cu un imobil proprietatea firmei care operează afacerea și un alt imobil identic aflat în proprietatea persoanei fizice (care este patronul firmei ce operează afacerea);
13. cele mai mari contribuții la acest impozit îl vor avea firmele generatoare de materii prime, energie (electrică, gaze), alte utilități (internet/telefonie) și alte servicii de bază către populație (vezi notificările de la Eon, PPC etc. pe care fiecare familie le-a primit). Estimez că aceste firme își vor majora prețurile/tarifele cu un multiplicator de 8-12 ori față de cheltuiala cu acest impozit, ceea ce va genera o inflație suplimentară de minim 2% (față de inflația generată de alți factori de influență). La actualul nivel al cheltuielilor bugetare, o inflație suplimentară de 2% va determina amplificarea cheltuielilor bugetare cu cca.13 mild.Lei;
14. în varianta optimistă, pentru acest nou impozit estimez o colectare suplimentară de cca.5 mild.Lei/an, ceea ce înseamnă doar cca.0,9% din veniturile bugetare anuale. Este o situație tristă, deoarece aceste venituri de 5 mild.Lei/an vor fi consumate integral cu plata cheltuielilor bugetare suplimentare generate de implementarea taxei (cca.2,1 mild.Lei pentru dobânzi suplimentare și cca.13 mild.Lei pentru cheltuielile bugetare amplificate de inflația suplimentară cauzată de acest impozit). La final, banii din colectarea acestui nou impozit vor acoperi doar parțial cheltuielile bugetare suplimentare generate de aplicarea acestuia și vom mai plăti din alte surse încă 10,1 mild.Lei, fără a mai lua în calcul cheltuielile bugetare cu plata diferențelor de curs valutar generate de creșterea cursului valutar (calculate la ratele/dobânzile creditelor în valută) etc.

Concluzii:

• Efectele pozitive ale aplicării acestei taxe nu sunt foarte clare, deoarece nu a fost popularizată destinația bugetară a veniturilor colectate prin această taxă și încă nu au fost publicate normele metodologice de aplicare;
• Dacă facem o analiză SWOT asupra contextului aplicării noii taxe pe stâlp, concluziile migrează spre efectele negative ale taxei (care depășesc cu mult efectele pozitive ale aplicării acestei taxe), adică taxa pe stâlp este o taxă nocivă (reduce competitivitatea companiilor românești, are impact negativ asupra industrializării, alungă investitorii străini etc.);
• Această taxă originală dezvoltă o filozofie de impozitare prohibitivă dezvoltării firmelor, care în general, descurajează efectuarea investițiilor, sau în particular, poate descuraja evidența corectă/completă a investițiilor efectuate;
• Având în vedere gestiunea defectuoasă a construcțiilor speciale în contabilitatea companiilor naționale, Anaf va avea dificultăți majore în gestionarea și aplicarea corectă a taxei în majoritatea cazurilor (estimăm un procent de eșec de 95% în acțiunea de colectare a taxei);
• Aplicarea noii taxe poate determina încetinirea investițiilor majore, reducerea proiectelor de modernizare, amânarea extinderii rețelelor, precum și reducerea resursele firmelor pentru inovare și îmbunătățirea produselor/serviciilor. De asemenea, dezvoltarea infrastructurii naționale, industria grea, transporturile și sectorul telecomunicații vor merge cu frâna de mână trasă, în sensul că vor fi încetinite activitățile care necesită edificarea unor noi construcții speciale;
• Aplicarea noii taxe pe stâlp ar putea crea un efect de Domino, prin creșterea cheltuielilor bugetare mai repede decât sporirea veniturilor bugetare, ceea ce va mări deficitul bugetar;
• Furnizorii de utilități deja au notificat consumatorii privind creșterea accelerată a tarifelor la energie începând cu data de 01.04.2025, această majorare fiind influențată printre altele și de noua taxă pe stâlp (care devine un factor inflaționist);
• Abordând problema deficitului bugetar din perspectiva raportului cheltuieli bugetare pe venituri bugetare, acesta ar fi pentru anul 2024 în jur de 23% din anul 2024.  Prin aplicarea taxei menționate anterior noul raport ar putea crește la 25% în anul 2025.
• În contextul actual, majorările de taxe în România nu se justifică deoarece Bugetul de Stat are multiple surse de venituri care sunt fructificate insuficient sau deloc (ne referim la alte surse bugetare decât vânzările ireversibile de imobile ale Statului). În acest sens, putem identifica o parte din aceste rezerve de creștere a veniturilor bugetare. În principal, rezervele de creștere (pe termen lung) ale veniturilor bugetare pe care le-am identificat se referă la consumurile diferitelor resurse necontorizate sau neutilizate (care se consumă continuu, încă nu sunt valorificate și care până acum reprezintă o risipă de resurse) și care ar putea fi valorificate cu un efort minim. În acest sens, pentru fiecare județ estimez rezerve de venituri de 125÷415 Lei/lună și care cumulat la nivel național, ar putea ajunge la 10 mild.Lei/lună, ceea ce la final de an 2025 ar putea duce spre un excedent bugetar. Calculele acestor venituri suplimentare au fost făcute prin extrapolare liniară, pe baza patrimoniul actual al Statului. Pentru obținerea acestor venituri suplimentare vor fi necesare mici măsuri legislative și organizatorice, altele decât disponibilizările de personal.