Recent, Finmedia și Piața Financiară au organizat la hotelul Ramada Nord o nouă ediție a tradiționalului eveniment Anul Financiar 2025. Redăm mai jos scurte frânturi din cele mai importante declarații, materialul integral urmând să fie publicat în ediția din luna martie a revistei Piața Financiară.
“Principalele riscuri la adresa stabilităţii financiare au rămas ridicate, similar cu rapoartele precedente şi cu evaluările pe care le fac şi alte instituţii europene specializate în acest domeniu. Cel mai important risc sistemic pe care noi îl considerăm sever se referă la incertitudinea la nivel global, incertitudinea fără precedent, care survine pe fondul multiplelor evenimente geopolitice, precum război, reconfigurări politice la nivel global, tendinţa de a ne muta dinspre globalizare spre o orientare internă şi mai recent tarifele comerciale anunţate de administraţia americană. Toate aceste evenimente, sigur, au un impact economic direct şi vom vedea care este acest impact, dar până atunci eu aş vrea doar să subliniez faptul că incertitudinea produce efecte şi prin ea în sine, pentru că ea afectează comportamentul investitorilor, consumatorilor, firmelor, poate să producă volatilitate în pieţele financiare, poate să amâne sau să determine renunţarea la unele investiţii din partea companiilor şi poate schimba chiar şi comportamentul oamenilor, să-i determine să economisească preventiv sau orice alte modificări în comportamentul de consum” a spus Matei Kubinschi, director adjunct, Direcţia Stabilitate Financiară, BNR.
„Trăim vremuri extrem de periculoase și amenințările care vin, inclusiv la adresa României, ca urmare a schimbărilor geopolitice sunt extrem de importante. Sincer însă vreau să vă spun că eu sunt mult mai îngrijorat de amenințarea pe care Guvernul României și Parlamentul României o constituie la adresa mediului de afaceri. Ceea ce s-a întâmplat în ultimii doi ani este pur și simplu subminarea economiei naționale. Toată lumea vorbește despre reindustrializarea României, dar cum o facem? Prin supra-impozitare?”, se întreabă retoric Biriș, referindu-se la impozitul minim pe cifra de? În opinia sa, acel impozit pleacă de la premisa că ANAF-ul nu este în stare să controleze transferul profiturilor prin prețuri de către multinaționale. „Ei spun că, vezi Doamne, e o practică ca multinaționalele să-și mute profiturile în țări în care, culmea, impozitul pe profit e mai mare decât în România. Ceea ce din punctul meu de vedere, n-are niciun sens!”
„După cum foarte bine știți, România se află într-un proces de consolidare fiscală. La finalul anului trecut a fost depus planul structural fiscal pe termen mediu, care a fost aprobat de către Comisia Europeană în luna ianuarie și care cuprinde câteva elemente foarte importante. Pe de-o parte este traiectoria reducerii deficitului bugetar, care presupune că până în 2031 România să se încadreze în limitele prestabilite, astfel încât să ajungă la un deficit mai redus de 3% din produsul intern brut.
De asemenea acest plan structural prevede o serie de reforme și etape care trebuie îndeplinite: acestea sunt în principiu similare cu cele care au fost în PNRR și care acum au anumite termene. Din perspectiva Ministerului de Finanțe, poate cele mai importante reforme incluse în planul structural fiscal fac referire pe de o parte la reforma fiscală, pe de altă parte la reforma impozitării proprietăților și, bineînțeles, cel de-al treilea element face referire la partea de creștere a capacității instituționale a ANAF-ului, digitalizare și modul în care sunt colectate taxe. Pentru anul 2025, din această perspectivă, legea bugetului de stat a fost întocmită și aprobată de către guvern în linie cu acest plan structural, în sensul că deficitul bugetar statutat este 7% din PIB” a apus Marius Andrieș, secretar de stat, Ministerul Finanțelor Publice.
„În ultimii cinci ani am avut la guvernare un partid de dreapta, două partide de dreapta, într-o anumită proporție între ele. Mă refer la susținerea parlamentară pe care un guvern nu are. Este imposibil ca toate măsurile pe care un guvern le promovează să nu fie impactate de această aritmetică parlamentară. Vorbeam de crizele suprapuse, România a dat dovadă de reziliență: oricât am spune, creșterea economică nu s-a oprit, chiar dacă nu a fost întotdeauna la nivelurile pe care ne-am dorit-o. Ceea ce avem de făcut e să ne ținem în continuare de treabă. Avem niște ținte în PNRR, țintele și jaloane din PNRR nu reprezintă niște fițe, niște vise ale știu eu cui. Ele reprezintă modalități prin care noi putem ajunge un pas mai departe spre acea societate și verde, și mai democrată, și mai digitalizată, și mai pregătită pentru viitor pe care ne-o dorim cu toții” a spus senatorul Silviu Coșa, membru în Comisia de Buget și Finanțe.
COMMENTS