Aderarea la OCDE: Creşterea competitivităţii economiei naţionale şi a bunăstării cetăţenilor României

Interviu cu Sorana BACIU, Managing Partner Acgenio

Fost secretar de stat pentru coordonarea relațiilor cu OCDE și politici de dezvoltare a capitalului autohton în cadrul Cancelariei premierului Dacian Cioloş, Sorana Baciu cunoaşte foare bine eforturile de aderare a României la OCDE, demarate încă la începutul anilor 2000, şi care reprezintă o prioritate şi pentru actualul Guvern. A avut întrevederi cu ambasadori ai unor state membre OCDE, în vederea promovării României ca stat potențial candidat la statutul de membru al Organizației. Consideră că “intrarea României în acest club select de ţări ar contribui la recunoaşterea statutului său de actor cu un rol important pe scena internaţională”.

De ce trebuie să facă România tot ceea ce îi stă în putinţă pentru a accede în rândul statelor membre OCDE? Care ar fi principalele beneficii? Ce costuri implică o astfel de apartenenţă?

Apartenenţa României la OCDE ar avea un impact semnificativ asupra consolidării profilului internaţional al României. Actualii membri OCDE sunt 35 de state dezvoltate care deţin peste 70% din producția și comerțul global și 90% din nivelul mondial al investiţiilor străine directe. Intrarea României în acest club select de ţări ar contribui la recunoaşterea statutului său de actor cu un rol important pe scenă internaţională.

Din punct de vedere economic, aderarea României la OCDE va conduce, pe termen mediu şi lung, la creşterea competitivităţii economiei naţionale şi a bunăstării cetăţenilor României. Acest proces nu este unul impus, ci se bazează pe adoptarea benevolă şi adaptată nevoilor specifice economiei româneşti a recomandărilor sectoriale (energie, mediu, agricultură, transporturi, turism, IMM-uri, educaţie etc.), rezultate din colaborarea între specialiştii români şi cei OCDE.

Este de aşteptat ca aderarea României la OCDE să conducă şi la o creştere a investiţiilor străine directe, ca urmare a creşterii predictibilităţii şi stabilităţii fiscale şi legislative, precum şi a disponibilităţii informaţiilor necesare luării deciziilor de investiţie, ca urmare a includerii României în bazele de date şi în instrumentele de analiză economică ale OCDE. Totodată, OCDE reprezintă un cadru de promovare a relaţiilor economice directe între statele membre, creând premizele pentru creşterea exporturilor româneşti.

Un beneficiu direct al procesului de aderare a României la OCDE este cel al creşterii capacităţii administrative, respectiv creşterea competențelor şi expertizei funcţionarilor publici, prin transferul de cunoştinţe şi expertiză din ţările OCDE, cu impact pozitiv asupra competitivităţii României.

Astfel, progresele menţionate mai sus, vor constitui premizele îmbunătăţirii rating-ului de ţară al României, cu un impact semnificativ asupra costurilor de finanţare externă a ţării. Este de aşteptat ca aceste economii cu dobânzile să depăşească cu mult costurile aferente aderării României la OCDE.

Aş vrea însă să subliniez că nu numai obiectivul final – de a deveni membru OCDE – este foarte important pentru România, ci şi parcursul de aderare în sine. În perioada de aderare, România va beneficia de un transfer semnificativ de expertiză şi competenţe, mai ales în administraţia publică.  Aceste competenţe vor fi benefice nu numai pentru prezenţa României la OCDE, dar şi pentru prezenţa sa pe scena internaţională, în organismele importante pentru noi şi chiar, sau mai ales, pentru asigurarea cu succes a preşedinţiei UE, în prima jumătate a anului 2019.

Cine este OECD şi care ar fi rolul ei în economia globală?

Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică a fost înfiinţată în 1961 cu scopul de a promova prin “consultare şi co-operare… cea mai înaltă creştere economică sustenabilă şi pentru a spori bunăstarea economică şi socială a populaţiei ţărilor membre”.

OCDE  este un for interguvernamental dedicat identificării, diseminării şi evaluării aplicării politicilor publice necesare pentru asigurarea creșterii economice sustenabile şi stabilității sociale. În prezent, are 35 de state membre – cele mai avansate economii globale, 22 dintre acestea fiind membri UE.

Rolul OCDE pe scena internaţională a devenit din ce în ce mai important în ultima perioadă, în special după criza economică globală, ca urmare a agendei internaţionale de stimulare a unei creşteri economice durabile şi incluzive. OCDE  este organizaţia care asigură analize riguroase, bazate pe date concrete şi corecte, pe care guvernele le utilizează pentru dezvoltarea şi implementarea politicilor sectoriale, precum şi instrumente specifice necesare promovării unui mediu economic internaţional cu reguli clare.

De exemplu, OCDE a jucat un rol important în combaterea evaziunii fiscale la nivel global, alături de G20, prin elaborarea unui nou standard global privind schimbul de informaţii fiscale, ce urmează a intra în vigoare în 2017-2018.

În contextul adâncirii inegalităţii economice la nivel internaţional, OCDE abordează în mod integrat domenii precum comerţul, piaţa forţei de muncă, investiţiile, acumulând o expertiză valoroasă în domeniul creşterii economice durabile şi incluzive.

Din experienţa altor state, cam ce impact are o astfel de operaţiune asupra ratingului unei ţări şi implicit asupra costului la care aceasta se împrumută?

În prezent ratingul României este Baa3 (Stable) (Moody’s), BBB- (S&P), iar al Letoniei este A3 (Stable). Pe parcursul procesului de aderare la OCDE, ratingul Letoniei a crescut cu 2 puncte, de la Baa2 (Positive)

În prezent, România se poate împrumuta în euro pe 10 ani la o dobândă de aproximativ 3% (faţă de media UE-28 de 1% pe 10 ani, euro). După aderare, este posibilă o reducere semnificativă a costurilor aferente împru­muturilor externe (ex.: România poate obține un avantaj financiar de 150 milioane EUR/an, considerând o dobândă de 1,5% p.a. pe următorii 10 ani, apropiată de media UE, și un necesar de finanțare de 15 miliarde EUR/an).

Ce paşi sunt făcuţi la acest moment şi ce mai trebuie făcut pentru a deschide pentru România porţile OECD?

România a parcurs deja un drum lung în vederea aderării la OCDE, care pentru ţara noastră reprezintă un deziderat vechi de aproape douăzeci de ani. Dar nu este singura ţară care şi-a propus cu atât de mult timp în urmă să devină membră OCDE. Letonia a avut un parcurs similar şi a devenit membră OCDE anul trecut, în iunie 2016.

România participă, în calitate de membru permanent sau invitat la 40 de formate de lucru ale OCDE și ale instituțiilor sale specializate, ceea ce reprezintă un avantaj important în procesul de acceptare.

În iunie 2016, premierul României s-a întâlnit cu Secretarul General OCDE și a reafirmat în cadrul Consiliului OCDE intenția României de a deveni membru OCDE.

În septembrie 2016 a fost înființat Comitetul interministerial pentru coordonarea relațiilor României cu OCDE, sub coordonarea unui secretar de stat. Acest demers a fost apreciat de OCDE, mai ales că în perioada octombrie–decembrie 2016 au avut loc numeroase întâlniri între reprezentanţii României cu cei OCDE. Aceste eforturi au fost continuate începând din luna februarie, ulterior numirii unui nou coordonator al Comi­tetului Interministerial, care a fost reactivat.

Procesul de aderare va implica însă şi elaborarea unor studii/analize sectoriale care au scopul de a evalua disponibilitatea şi abilitatea României de a implementa instrumentele legale OCDE, precum şi a compara politicile şi practicile României comparativ cu practicile şi politicile OCDE (best practices).

Exemple de astfel de instrumente sunt:  a) Convenția Anti-mită; b) Codurile de libera­lizare a mișcărilor de capital; c) Principiile de guvernanţă corporativă pentru întreprinderile de stat  („OECD Guidelines on Corporate Governance of State-Owned Enterprises”).

Procesul de aderare al României la OCDE va începe prin deschiderea discuţiilor de aderare de către Consiliul OCDE. Ulterior se va adopta un parcurs de aderare, ce conţine termenii, condiţiile şi procesul de aderare la OCDE.

Cum decurge efectiv un proces de aderare, după ce Consiliul statelor membre dă undă verde unui stat să intre? Ce conţine o foaie de parcurs ce trebuie îndeplinită?

După ce Consiliul OCDE dă undă verde unui stat, începe evaluarea poziţiei statului respectiv faţă de standardele OCDE.

De exemplu, Letonia a trimis după aprobarea parcursului de aderare la data de 14 februarie 2014, un memorandum  (Initial Memorandum) în care a precizat poziţia ţării privind cele aproximativ 250 instrumente legale OCDE în vigoare la data respectivă şi a făcut o evaluare a conformării legislaţiei, politicilor şi practicilor Letoniei faţă de acele instrumente. Această auto-evaluare a permis lansarea evaluărilor tehnice în cadrul a 21 de comitete OCDE cuprinse în parcursul de aderare (Accession Roadmap).

În perioada martie 2014 şi aprilie 2016 aceste 21 de comitete şi organisme subsidiare au realizat evaluările tehnice aferente.

În data de 11 mai 2016, Consiliul OCDE a luat decizia finală cu privire la aderarea Letoniei pe baza opiniilor formale exprimate de cele 21 de comitete.

Am văzut cu toţii ce înseamnă pentru România 10 ani de apartenenţă la UE. Ce ar însemna 10 ani de apartenenţă la OECD?

Apartenenţa la OCDE va fi o decizie asumată şi reiterată continuu de către România şi validată prin analizele com­parative din cadrul OCDE. Cu alte cuvinte, va fi o evaluare permanentă a modului în care România îndeplineşte condiţiile din tratatul de aderare.

Mă aştept ca după 10 ani de apartenenţă la OCDE România să conveargă în mod real către bune practici OCDE, atât în domeniul administraţiei publice, cât şi în ceea ce priveşte modul de elaborare şi implementare a politicilor publice în domenii cheie precum sănătate, educaţie, infrastructură, transport, energie etc. Cu alte cuvinte, mă aştept să vedem o creştere semnificativă a standardului de viaţă, a bunăstării populaţiei, apariţia parteneriatelor public-privat pentru realizarea proiectelor de infrastructură, creşterea eficienţei utilizării resurselor şi a protecţiei mediului.

Poate fi clădit un proiect de ţară pentru România pornind de la foaia de parcurs a admiterii în OECD?

Cred că foaia de parcurs a aderării României la OCDE ar putea mai degrabă sprijini punerea în practică a unui proiect de ţară, prin accesul la bunele-practici şi standardele în diferite domenii pe care le oferă OCDE.

Însă proiectul de ţară reprezintă un deziderat, o aspiraţie a tuturor cetăţenilor României privind dezvoltarea economică şi socială a ţării. Dificultatea de a clădi un astfel de proiect de ţară nu se datorează numai lipsei de instrumente şi competenţe în domeniul politicilor publice, ci mai ales a unei comunicări deschise, bazate pe respect reciproc între toţi actorii care ar trebui implicaţi în procesul de elaborare a unui astfel de proiect. (Recomand revizitarea scenariilor de reclădire a Africii de Sud după Apartheid – http://reospartners.com/learning-from-experience-the-mont-fleur-scenario-exercise/)

Cum trebuie privite aderarea la OECD şi trecerea la euro: o alternativă sau complementaritate? Se pot susţine cele două demersuri?

Cu siguranţă procesul de aderare a României la OCDE sprijină trecerea la euro, datorită impulsului pe care procesul de aderare îl dă reformelor structurale, creşterii competitivităţii economiei româneşti şi nu în ultimul rând, bunei guvernanţe, în general. Este vorba de asigurarea convergenţei reale cu UE, iar procesul de aderare la OCDE va contribui semnificativ în acest sens.

Ambele demersuri au elemente comune în ceea ce priveşte pregătirea economiei româ­neşti pentru scopul final, iar foaia de parcurs a aderării OCDE va stabili obiective clare şi transfer de expertiză şi bune practici pentru atingerea lor.