Adevăr sau provocare: Codul Fiscal, între relansarea economiei şi impactul bugetar

Reducerea TVA, scăderea contribuţiilor sociale de stat, impozitarea „stimulativă” a microîntreprinderilor, eliminarea impozitului pe dividende, scăderea cotei unice, a accizelor, eliminarea taxei pe construcţii speciale sau stabilirea unui cadru pentru impozite şi taxe locale – sunt principalele decizii de politică fiscală din proiectele Codului Fiscal şi Codului de Procedură Fiscală aprobate în şedinţa de guvern de pe 25 martie.

„Gândirea acestor două coduri, care reprezintă, de fapt, o strategie de reformă fiscală, reducerea TVA, scăderea contribuţiilor sociale de stat, impozitarea stimulativă a microîntreprinderilor, adică eliminarea impozitului pe dividende, pentru a încuraja reinvestirea profiturilor câştigate în România, sunt toate lucruri pozitive. Scăderea cotei unice şi a accizelor până în perioada 2018-2020, eliminarea taxei pe construcţii speciale, care, oricum, în acest an a scăzut la 1%, şi cadrul flexibil şi modern pentru impozitele şi taxele locale sunt alte aspecte importante pe care vreau să le punctez”, a declarat premierul Victor Ponta la începutul şedinţei de guvern.

În ceea ce priveşte taxa pe valoarea adăugată (TVA), proiectul de Cod Fiscal propune reducerea cotei standard pentru toate bunurile şi serviciile de la 24% în prezent la 20% începând cu 1 ianuarie 2016.

Tot de la 1 ianuarie 2016 va fi redusă cota de TVA pentru animale şi păsări vii, din specii domestice, carne, peşte, lapte, produse şi subproduse lactate, ouă, legume, fructe comestibile şi preparate din acestea şi accesul la evenimentele sportive de la 24% în prezent la 9%. De asemenea, se propune introducerea taxării inverse pentru livrarea de clădiri, părţi de clădire şi terenuri de orice fel, pentru a căror livrare se aplică regimul de taxare, începând cu 1 ianuarie 2016.

Noul Cod Fiscal aprobat de Guvern prevede reducerea cotei TVA de la 20% la 18% începând cu 1 ianuarie 2018.

Premierul, care după plecarea ministrului Darius Vâlcov a asigurat interimatul la Ministerul Finanţelor, a declarat că reducerea TVA ar putea fi aplicată chiar mai repede. „Este posibil ca o măsură, şi anume reducerea TVA, să fie aplicată mai repede, pentru că avem spaţiul bugetar pentru aşa ceva. I-am spus domnului ministru Constantin că nu putem să ducem TVA-ul de la 24% la 20% pentru toată lumea şi să îl reducem la produse alimentare. Putem ori una, ori alta. Vreau să rog ministerele Agriculturii şi Finanţelor să facă o analiză, pentru a putea vedea care e cea mai bună decizie pentru economia din România, care să crească şi în acest an, şi din acea reducere de TVA să câştigăm mai mult, să avem încasări mai bune, evaziune fiscală mai mică şi încredere în economia românească. Deci pe 15 aprilie avem datele finale pe primul trimestru şi vreau să luăm o decizie, ori una, ori alta din cele două tipuri de reduceri de TVA, şi să o aplicăm mai repede. Oricum, de la 1 ianuarie intră (n.n. în vigoare), totul e prevăzut în Codul Fiscal”, a spus Ponta, la începutul şedinţei de guvern.

România este a cincea ţară din UE în ceea ce priveşte cota standard de TVA (24%), după Ungaria, Danemarca, Croaţia şi Suedia. Ministerul Finanţelor Publice (MFP) estimează că măsurile privind reducerea TVA vor avea un impact bugetar net de -5,5 mld. lei în anul 2016, dar speră că economia va avea mai multe beneficii pe termen mediu: creştere economică suplimentară de circa 1 pp; creşterea numărului locurilor de muncă cu circa 150.000 în anul 2016 şi cu circa 70.000 în următorii ani; stimularea mediului de afaceri datorată îmbunătăţirii fluxurilor de cash-flow şi reducerea evaziunii fiscale, apreciată la încasări suplimentare anuale de 0,5 mld. lei.

În cazul contribuţiilor de asigurări sociale, noul Cod propune introducerea, de la 1 ianuarie 2016, a plafonului maxim de 5 salarii medii brute pentru baza lunară de calcul al CASS, eliminarea deducerii CASS de la calculul impozitului pe venit, introducerea obligaţiei de plată a CAS şi CASS pentru toate persoanele fizice care realizează venituri şi majorarea sumei neimpozabile lunare avute în vedere la stabilirea impozitului pe venitul din pensii începând cu 1 ianuarie 2016.

Guvernul amână însă cu un an reducerea CAS. Astfel, cotele de contribuţii de asigurări sociale la angajat vor scădea de la 10,5% la 7,5% şi, la angajator, de la 15,8% la 13,5%, de la 1 ianuarie 2018, nu din ianuarie 2017, cum era prevăzut în proiectul din luna februarie.

MFP estimează că aceste măsuri vor avea impact bugetar net -3,2 mld. lei în anul 2017, dar se aşteaptă ca, pe termen mediu, economia să beneficieze de „creştere economică suplimentară de circa 0,6 pp, creşterea numărului locurilor de muncă cu circa 80 de mii în anul 2018 şi cu circa 10 mii în 2019 şi reducerea evaziunii fiscale”.

În cazul impozitării microîntreprinderilor, noul Cod Fiscal stabileşte cote de impozitare diferenţiate, în funcţie de numărul de salariaţi, şi modifică pragurile pentru încadrarea în categoria microîntreprinderilor.

Cotele de impozitare sunt fixate în funcţie de numărul de salariaţi, astfel:

a) 1% pentru microîntreprinderile care au peste 2 salariaţi, inclusiv;

b) 3% pentru microîntreprinderile care au un salariat;

c) 3% + 1.530 lei trimestrial, pentru microîntreprinderile care nu au salariaţi;

d) 3% pentru microîntreprinderile care nu se încadrează în prevederile lit.a) sau lit.b) şi care se află într-una dintre următoarele situaţii înscrise în registrul comerţului sau în registrul ţinut de instanţele judecătoreşti competente, după caz: (i) dizolvare urmată de lichidare; (ii) inactivitate temporară; (iii) nedesfăşurarea de activităţi.

Totodată, proiectul legislativ propune modificarea pragului pentru încadrarea în categoria microîntreprinderilor la 75.000 euro în anul 2017, 85.000 euro în anul 2018 şi 100.000 euro începând cu anul 2019.

MFP estimează, ca urmare a acestor măsuri, că circa 80.000 de microîntreprinderi, care în 2013 nu înregistrau nici cifră de afaceri şi nici număr de salariaţi, vor rămâne inactive, dar preconizează venituri suplimentare la buget pentru 2016: +316 mil. lei. La capitolul beneficii pe termen mediu, MFP enumeră: creşterea numărului locurilor de muncă cu circa 101.000, creşterea profitului/reducerea pierderilor pentru microîntreprinderile cu peste 2 salariaţi şi creşterea încasărilor la impozitul pe venit şi contribuţii sociale „dacă o parte dintre aceste microîntreprinderi îşi vor schimba abordarea antreprenorială şi vor angaja unul sau doi angajaţi pentru a beneficia de impozitul de 1%”.

Noul Cod Fiscal propune şi eliminarea impozitului pe dividende începând cu 1 ianuarie 2016. Astfel, companiile mari nu îşi vor mai externaliza profitul, iar IMM-urile vor renunţa la tendinţele de comportament evazionist (diminuarea bazei de impozitare prin înregistrarea de cheltuieli fictive), argumentează MFP. Totodată, autorităţile speră că măsura va face companiile listate la Bursa de Valori Bucureşti (BVB) mai atractive, iar „indicele BET ar reveni la valorile înregistrate înainte de criza financiară, putând chiar să atingă noi maxime”.

Impactul bugetar net al acestei măsuri este estimat la -0,86 mld. lei în anul 2016.

Cota unică este păstrată, noul Cod Fiscal propunând reducerea cotei de impozit pe profit şi a cotei de impozit pe venit de la 16% în prezent la 14% începând cu 1 ianuarie 2019. De asemenea, cota de impozit pe veniturile obţinute din România de nerezidenţi se va reduce de la 16% în prezent la 14% începând cu 1 ianuarie 2019.

În ceea ce priveşte efectele acestor măsuri legislative, MFP estimează un impact bugetar net de -2,56 mld. lei în 2019, dar cu beneficii pe termen mediu: o creştere economică suplimentară de circa 0,5 pp, creşterea numărului de locuri de muncă cu circa 50.000 şi creşterea suplimentară a investiţiilor cu 1,1 pp.

Guvernul propune şi diminuarea nivelului accizelor la principalele produse energetice (motorină, benzină fără plumb şi benzină cu plumb), astfel:

– scăderea cu 20% a accizei la motorină (de la 1897,08 lei / 1000 litri la 1518,04 lei / 1000 litri);

– scăderea cu 18,62% a accizei la benzina fără plumb (de la 2035,40 lei / 1000 litri la 1656,36 lei / 1000 litri);

– scăderea cu 16,28% a accizei la benzina cu plumb (de la 2327,27 lei / 1000 litri la 1948,23 lei / 1000 litri).

În cazul accizelor pentru pentru alcool şi băuturile alcoolice, se propune scăderea cu 15,38% a accizelor pentru bere, cu 70% la vinuri spumoase, cu 77,7% pentru băuturi fermentate spumoase şi cu 30% a accizelor pentru alcool etilic.

Totodată, se propune eliminarea din sfera de impozitare atât a ţiţeiului din producţia internă, cât şi a produselor care în prezent se regăsesc la Capitolul II „Alte produse accizabile”: cafea, bijuterii, confecţii din blănuri, autoturisme etc.

Impactul bugetar net al acestor măsuri este estimat la -1,47 mld. lei în anul 2016.

Prim-ministrul a mai spus, la începutul şedinţei Executivului, că noul Cod Fiscal va crea „cadrul flexibil şi modern pentru impozitele şi taxele locale“.

„Un Consiliu local ştie mai bine decât ştie guvernul cum să se dezvolte localitatea respectivă (…) Cred că trebuie mai multă flexibilitate, iar noi să păstrăm doar controlul general pentru a nu ne trezi ca alte ţări europene în care datoriile s-au acumulat în special în zona structurilor locale. Noi am plătit toate arieratele (…) acum putem să pornim oarecum de la zero şi fiecare gospodar local şi Consiliu local să-şi gândească politica de taxe şi impozite locale în sensul dezvoltării propriei localităţi, iar cetăţenii vor spune dacă sunt mulţumiţi sau nu de ceea ce fac primarul şi Consiliul lor local”, a susţinut Ponta.

Tabel: Planul de relaxare fiscală pentru România 2016-2020

Sursa: MFP

Cele două proiecte de acte normative vor fi transmise Parlamentului spre dezbatere şi aprobare, Senatul fiind prima Cameră sesizată în acest sens.

Relaxare, dar cu grijă

Proiectul noului Cod Fiscal a fost prezentat de Guvern în a doua parte a lunii februarie, iar Fondul Monetar Internaţional (FMI) a atras atenţia că măsurile de relaxare fiscală incluse în noul proiect de Cod Fiscal trebuie analizate cu grijă pentru o mai bună înţelegere a modului în care pot fi atinse ţintele de deficit fiscal ale României.

„Tăierile de taxe propuse vor trebui analizate cu grijă pentru o mai bună înţelegere a modalităţii în care pot fi atinse obiectivele de deficit fiscal. FMI este pregătit să discute propunerile cu Guvernul“, declara un purtător de cuvânt al FMI.

De asemenea, Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal, avertiza că România are nevoie mai degrabă de stimuli de relaxare fiscală pe parte de ofertă, prin reducerea CAS, nu de stimularea puternică a cererii prin tăierea TVA şi accizelor, care va aduce noi dezechilibre în economie.

„Dacă noi venim în 2016 cu stimuli foarte puternici pe parte de cerere, fără stimuli pe parte de ofertă, care oricum se văd întârziat în economie, s-ar putea să avem o problemă, şi anume să constatăm că avem un exces de cerere care alimentează din nou dezechilibre în economie”, declara Dumitru. El arăta că România a mai văzut „acest film“, în care a fost stimulată partea de cheltuieli înainte de criză, cu creşteri puternice ale salariilor şi pensiilor, care au creat un exces mare de cerere, fără stimuli serioşi pe parte de ofertă.

„Noi avem nevoie, mai degrabă, în momentul de faţă de stimuli pentru creştere economică potenţială. Or, la nivel de stimuli fiscali, are sens să ne gândim că reduceri de taxe indirecte creează creştere economică sănătoasă pe termen lung? Literatura de specialitate şi un studiu publicat de FMI în octombrie anul trecut arată că nu prea e adevărat, şi anume că reduceri de taxe indirecte (TVA şi accize) se văd mai degrabă pe cerere”, spunea Dumitru.

Economistul atrăgea atenţia că pentru o creştere economică sustenabilă necesară şi pentru aderarea la zona euro este nevoie de stimularea ofertei, prin reducerea contribuţiilor de asigurări sociale. Dumitru arăta că au existat doar discuţii „informale şi destul de succinte“ ale Consiliului Fiscal cu reprezentanţii Finanţelor pe baza proiectului noului Cod Fiscal.