Adrian Borotea, Director Direcția Strategie de Group și Agenda UE, CEZ România :În planul de dezvoltare al României, sectorul energetic trebuie să fie piesa centrală

„Avem în analiza mai multe proiecte aflate într-un stadiu avansat. Pentru unele dintre ele,  am accesat deja de fonduri europene şi norvegiene. Vizăm în continuare Fondul de Modernizare, atât pentru modernizarea reţelelor de distribuţie, cât şi pentru investiţii în capacităţi de energie regenerabilă şi stocarea energiei. În acelaşi timp, ne concentrăm pe îmbunătăţirea performanțelor capacităţilor existente”, a spus pentru revista Piața Financiară, Adrian Borotea, Director Direcția Strategie de Group și Agenda UE, CEZ România

• Se discută la acest moment despre „securitate energetică”, despre problemele cauzate de conflictul ruso-ucrainean și implicațiile asupra domeniului energiei: cum e percepută această criză la nivelul CEZ? Cum vedeți România în comparație cu alte state europene, în care compania mamă activează?

Conflictul ruso-ucrainian se suprapune peste un moment deja dificil pentru piaţa de energie. Conflictul menţionat afectează securitatea energetică a întregii Uniuni Europene. Ca răspuns, UE a adoptat un plan ambiţios de renunţare la gazul şi petrolul acestui stat şi înlocuire a acestora, în principal, cu energie regenerabilă.

În concluzie, România are nevoie să construiască cât mai rapid capacităţi noi de generare a energiei electrice pentru a reduce efectul generat de această criză şi să asigure cadrul necesar pentru dezvoltarea personalului calificat din industria energetică

• Ce planuri aveți în ceea ce privește dezvoltarea de noi capacități de producție, pe termen scurt și mediu?

Planul ambiţios al Uniunii Europene anunţat prin noul său proiect lansat în 18 mai, REPowerEU, ce prevede o creştere a producţiei energiei regenerabile pentru 2030 de la 40% la 45%, situaţia curentă la nivelul României generată de lipsa investiţiilor în producere a energiei electrice în ultimii ani, deschiderea băncilor de a finanţa proiecte de energie regenerabilă, precum şi resursele naturale ale României au atras în ultima perioadă mai mulţi investitori dispuşi să dezvolte la noi capacităţi de producţie.

Sunt foarte mulţi dezvoltatori şi proiecte disponibile, în diverse etape de dezvoltare.

Grupul CEZ în România analizează toată această piaţă şi evaluează oportunităţile din sector.

În acelaşi timp, ne concentrăm pe îmbunătăţirea performanțelor capacităţilor existente.

• E nevoie de intervenții în materie legislativă pentru ca fluxul de investiții în domeniul energiei să devină unul mai rapid și mai lin?

Săptămâna trecută, UE a solicitat statelor membre, reducerea timpului de aprobare a proiectelor definite de la cel mult 2 ani la cel mult 1 an.

Continuarea digitalizării începută în timpul pandemiei şi cooperarea institutiilor statului pot, de asemenea, să conducă la o simplificare privind autorizarea proiectelor.

• Cum poate beneficia CEZ de banii care vin prin PNRR: aveți proiecte într-un stadiu suficient de avansat pentru a putea atrage banii europeni?

Avem în analiza mai multe proiecte aflate într-un stadiu avansat. Pentru unele dintre ele,  am accesat deja de fonduri europene şi norvegiene.

Vizăm în continuare Fondul de Modernizare, atât pentru modernizarea reţelelor de distribuţie, cât şi pentru investiţii în capacităţi de energie regenerabilă şi stocarea energiei.

Just Transition Fund este o altă componentă de finanţare spre care ne uităm, în special pentru reconversia minerilor din zonele definite în specialişti în distribuţie de energie electrică şi în energie regenerabilă.

• Care ar fi cele mai importante proiecte de investiții ale CEZ, la momentul actual?

Proiectele majore de investiţii la nivelul Grupului se concentrează pe zona  distribuţiei de energie, iar o parte dintre acestea sunt:

• proiectul de modernizare a reţelei de distribuţie și creșterea capacităţii de distribuţie a staţiei de transformare 110/20 kV Caracal Vest pentru evacuarea energiei electrice produse de centralele electrice fotovoltaice.
• startul proiectului Advanced Distribution Management System, pentru dezvoltarea unei reţele inteligente de distribuţie, în beneficiul celor peste 1,4 milioane de consumatori de energie electrică, acest proiect fiind cofinanţat din bani europeni.
• Smart Metering pe parcursul anului 2022 vor fi instalate peste 63.000 de contoare inteligente și alte 000 în următorii doi ani.
• Se știe că transpunerea proiectelor de talie mare presupune existența unor buni specialiști și a unor companii capabile să își asume punerea lor în practică: cum stă România la aceste capitole?

Nevoia de specialişti îşi face simţită prezenţa în toată ţara şi în toate sectoarele de activitate.

Compensam prin programele noastre, Ucenic Electrician, burse în liceele de profil din aria de operare a Distribuţie Oltenia, şi Academia de energie regenerabilă şi distribuţie a energiei electrice.

• Ce loc ar trebui să ocupe sectorul energetic într-un plan de dezvoltare a României pe termen lung- 25-30 de ani?

Sectorul energetic este principalul pilon în tranziţia asumată de Uniunea Europeană de a atinge neutralitatea climatică în 2050. De aceea, în planul de dezvoltare al României, sectorul energetic trebuie să fie piesa centrală, cu politici care să asigure: asigurarea de scheme de finanţare şi cadru legislativ stabil şi predictibil pentru dezvoltarea de noi capacităţi de producţie a energiei, în special regenerabile, şi stocare care să asigure independenta energetică şi implicit un preţ mai mic al energiei electrice la consumatorul final, asigurarea unui sprijin constant modernizării reţelelor de transport şi distribuţie pentru a asigura conectarea noilor capacităţi de energie şi pentru a asigura trecerea către electrificarea consumului de energie şi creşterea capacităţii de interconexiune cu statele vecine.