Adrian Vascu, senior partner al companiei Veridio, crede că pe piaţa imobiliară din România este „foarte mult întuneric” şi că se impune mai multă transparenţă în privinţa tranzacţiilor. Afirmaţiile au fost făcute la Real Estate Forum, eveniment organizat de Finmedia şi de revista „Piaţa Financiară.”
“Piaţa imobiliară este ca o hală foarte mare şi foarte prost iluminată, comparativ cu o hală alimentară care are lumină naturală şi vezi legumele pe care poţi să le cumperi, pe piaţa imobiliară din România este foarte mult întuneric. În această hală, sunt mici luminiţe, în câteva colţuri, şi unii au nişte lumânări şi unii nişte lanterne (n.r. jucătorii) pe care le aprind când vor. Nu există sistematic un model prin care să ştii că este o piaţă în care atât în calitate de vânzător, cât şi de cumpărător să poţi lua deciziile cu cele mai bune instrumente la dispoziţie. Vorbim despre aceste lucruri de ani de zile, dar ar trebui şi făcut ceva”, a spus Adrian Vascu la Real Estate Forum.
Adrian Vascu crede că primăriile ar trebui să facă lumină în privinţa tranzacţiilor imobiliare.
„Când vorbesc despre transparenţa tranzacţiilor, de exemplu, sunt foarte puţine locuri din care pot afla preţurile de vânzare ale unui imobil. Preţurile sunt în contractele de vânzare-cumpărare, dar are acces cineva la ele? Nu. Dar toate contractele de vânzare-cumpărare sunt depuse la primării pentru a fi înmatriculate de noii proprietari. Ce fac autorităţile locale cu ele? Introduc în sistem date despre vânzător, despre cumpărător, adresa, suprafaţa, finantarea bancară sau nu, dar mai puţin preţul! Eu am convins în urma cu cinci ani Primăria oraşului Cluj să introducă şi preţul. De trei ani, este publicată pe site-ul Primăriei din Cluj această analiza a tranzacţiilor de vânzare-cumpărare consemnate în municipiul Cluj-Napoca.”
Adrian Vascu crede că transparenţa datelor din tranzacţiile imobiliare poate duce la impozite mai mici.
„Recent, am terminat analiza pe anul 2015, iar informaţiile sunt foarte variate. De exemplu, valoarea tranzacţiilor imobiliare ( n.r. în Cluj) a fost de 358 milioane de euro, numărul de tranzacţii a fost de 7.007, majoritatea dintre acestea – 4.600, fiind apartamente. Tranzacţiile cu finanţare bancară au reprezentat o pondere de 25,6%, în creştere faţă de anul trecut când au fost 16%. Diferenţa de 75% a reprezentat finanţare din resurse proprii. Ceea ce rezultă din aceste studii este preţul mediu pe metru pătrat. Anul trecut, preţul pe metru pătrat în Cluj a fost de 873 de euro. Cu finanţare bancară, de 905-907 euro. Fără finanţare bancară, 820 euro. Dacă din contract rezultă 873 de euro, de unde a apărut povestea că nu mai găseşti apartamente sub 1.000 euro pe metru pătrat? Cu acest gen de lumină se pot aprinde halele întunecate din România, pentru că toate primăriile din România deţin contracte de vânzare-cumpărare. Este doar un gest pe care ar trebui să îl facă să îşi culeagă preţurile şi să le pună la dipoziţia publicului, oricare ar fi el – vânzător, finanţator, dezvoltator, evaluator– şi, de aici, ei să judece ce au de făcut în continuare. Impozitul pe tranzacţie ar trebui regândit având în vedere aceste cifre şi cumpărătorul ar trebui astfel, protejat”, a mai spus Adrian Vascu.
COMMENTS