România goneşte cu viteza cea mai mare în Uniunea Europeană la capitolul creştere economică, dar, din păcate, avem „o povară istorică cumplită pe care o ducem în spate şi, dacă viteza este bună, baza nu mai e la fel de bună”, a declarat Adrian Vasilescu, Consilierul Guvernatorului BNR, la forumul „România europeană, 10 ani în UE”. Evenimentul a fost organizat de Finmedia şi de revista „Piaţa Financiară” la Palatul CEC.
„Criza nu cred că s-a încheiat. Se întâmplă însă, ceva inedit în istorie. Dacă toate manualele ne-au învăţat că un ciclu economic are două faze, o fază de avânt şi o fază de declin, după care începe iar avântul, eu cred că faza de declin s-a cam încheiat, dar nu începe o altă fază de avânt, ci trecem printr-o nouă tranziţie. Aşa ne este dat nouă: să tot trecem prin tranziţii! Şi o tranziţie care nu este tocmai scurtă.”, a precizat Adrian Vasilescu.
La forumul „România europeană 10 ani în UE”, au luat cuvântul şi alţi speakeri de seamă din sfera economică. Moderatorul evenimentului, Norel Moise, Redactor Şef al revistei „Piaţa Financiară” i-a provocat la dezbateri despre plusurile şi minusurile după un deceniu în Uniunea Europeană şi despre evoluţia României în aceşti zece ani de la aderare.
Radu Graţian Gheţea, preşedinte CEC Bank, a anunţat că instituţia bancară pe care o reprezintă a contribuit, în aceşti zece ani, la atragerea a 14 miliarde de lei din fondurile europene puse la dispoziţia ţării noastre.
„În aceşti ani, am participat la procesul de utilizare a fondurilor europene şi am acordat 34.000 de credite pentru utilizarea acestora. 14 miliarde de lei au intrat în România cu cofinanţare venită din partea CEC Bank”, a explicat Radu Graţian Ghețea.
Preşedintele CEC Bank a mai afirmat că, în ultimul deceniu, sistemul bancar din România a reuşit să ţină pasul cerinţelor europene la un nivel înalt, atât din punct de vedere al reglementării şi supravegherii din partea Băncii Naţionale a României, cât şi în ceea ce priveşte calitatea produselor şi serviciilor oferite de bănci.
Despre fondurile europene a vorbit şi Radu Kubinschi, Director Management Consulting Deloitte.
„Accesul la fondurile europene reprezintă, într-adevăr, o oportunitate? (…)Polonia a recunoscut, lucru relevat de anlizele macroeconomice, că fără absorbţia fondurilor europene această menţinere a creşterii economice ar fi fost imposibilă. Ce trebuie să facă România pentru a transforma această oportunitate teroretică a fondurilor europene într-o creştere reală, resimţită de cetăţenii României? (…) Cea mai grea de surmontat provocare pentru România, care a fost o probemă în 2007, înainte de 2007 şi a rămas o problemă chiar şi pentru perioada următoare, este abordarea strategică. Problema este a calităţii acestor politici, strategii, programe şi proiecte. Toate aceste strategii ar trebui foarte atent fundamentate şi justificate.”
La evenimentul oragnizat de Finmedia a fost prezent şi Leonard Orban, Consilier Prezidenţial, fost comisar european pentru multilingvism între ianuarie 2007-februarie 2010. Acesta a afirmat că aderarea la Uniunea Europeană „a fost un lucru nu bun, ci foarte bun. A fost o decizie corectă”. Cifrele, a mai adăugat Orban, nu pot defini pe deplin progresele şi evoluţiile României, dar sunt, evident, semnificative.
„În ceea ce priveşte creşterea produsului intern brut, de la 98 miliarde de euro în 2006, la 160 de miliarde de euro la sfârşitul anului 2015, o creştere de aproximativ 63%. O a doua cifră: o creştere substanţială a investiţiilor străine în România. La sfârşitul lui 2006, erau 34 de miliarde de euro, la sfârşitul lui 2015, erau 64 de miliarde de euro. Şi o ultimă cifră, pentru că am gestionat şi fondurile europene… Deşi mai sunt încă actori care susţin că România este un cotributor net la bugetul Uniunii Europene, cifra reală de pe site-ul Ministerul Finanţelor Publice este de aproape 26,5 miliarde euro flux net pozitiv pentru România, La o contribuţie de aproximativ 13 miliarde de euro, banii absorbiţi de România pe diferite zone, pe diferite programe însumează peste 39 de miliarde de euro. Numai dacă luăm această cifră de 26,5 miliarde de euro pentru o perioadă de aproape 10 ani, vedem că, în fiecare an, România a primit, practic, în jur de 2,5 miliarde de euro în plus faţă de ceea ce a contribuit la bugetul Uniunii Europene.”
Vorbind despre viitor, Prof. Univ. Dr. Vasile Puşcaş, Facultatea de Studii Europene, Univ. Babeş – Bolyai, şi negociatorul aderării României la Uniunea Europeană a afirmat că termenul de criză nu trebuie să fie o sperietoare pentru că zilnic, cu toţii, gestionăm, de fapt, tot felul de crize. „În ceea ce priveşte Uniunea Europeană, aceasta se va dezvolta. Este în criză o Uniune Europeană”, a spus Vasile Puşcaş. În opinia sa Uniunea Europeană traversează vremuri tulburi pentru că „avem de-a face cu lideri care nu îşi asumă responsabilitatea”.
Iulia Badea Gueritee, Şef al Departamentului de Presă, Reprezentanţa Comisiei Europene a transmis mesajul doamnei Angela Cristea, Şeful Reprezentanţei Comisiei Europene în România. „Ştiu că sunt multe studii în lucru în România în aştepatarea acestui an 2017 şi, ca reprezentat al Comisiei Europene, nu mă voi pronunţa asupra acestor aspecte, însă aşteptăm şi suntem atenţi la rezultatele acestor studii. Sperăm, însă, că această oportunitate va fi folosită pentru a regândi poziţia României în Uniunea Europeană ca şi viziunea acesteia despre valorile pe care se bazează societatea europeană în general”.
La eveniment, a luat cuvântul şi Gabriel Biriş, Partener Biriş Goran, care a trecut în revistă câteva dintre aspectele fiscale europene. „ Cum putem să ne uităm la aceşti 10 ani din punct de vedere al zonei fiscale? În primul rând, trebuie să spunem că avem foarte, foarte multe lcururi, evoluţii pozitive în direcţia stabilităţii şi predictibilităţii atât de necesare mediului de afaceri. Şi nu mă refer, în special, la legislaţie (…), dar mai ales la accesul la experienţa în aplicarea legislaţiei europene.”
Un subiect fierbinte şi la care România se află mult în urma mediei Uniunii Europene ţine de partea de ecologie, de protecţie a mediului. Este motivul pentru care Finmedia şi Piaţa Financiară au invitat la forum şi reprezentanţii unei companii – exemplu pozitiv pe care ţara noastră îl dă în acest domeniu.
Roxana Şunică, Marketing Manager Asociaţia Recolamp, a făcut, la rândul său, o trecere în revistă, a ceea ce a însemnat reciclarea pe un anumit segment în ultimii ani în România. „Producătorii au obligaţia de a gestiona echipamentele pe care le pun pe piaţă. Fac acest lucru peste tot în Europa şi în fiecare din ţările din Uniunea Europeană au fondat organizaţii non-profit pentru a gestiona aceste deşeuri. La fel s-a întâmplat şi în 2007, când au fondat Asociaţia Recolamp(…). Noi suntem în totalitate finanţaţi de timbrul verde, de acel cost pe care producătorii îl introduc în preţul de vânzare al produselor”.
„Asociaţia Recolamp se angajează să preia de la producătorii de echipamente de iluminat din România responsabilitatea privind gestionarea deşeurilor generate de produsele pe care le furnizează pe piaţă, şi, totodată, să creeze premisele pentru reciclarea acestora în condiţii de siguranţă pentru mediu şi pentru sănătatea populaţiei”, a mai punctat Roxana Şunică. Prezentarea făcută de reprezentanţii Recolamp cu privire la protecţia mediului în România, în numărul viitor al revistei Piaţa Fianciară.
Andrei Rădulescu, Senior Economist, Banca Transilvania, a făcut o retrospectivă a cadrului macroeconomic european în aceşti 10 ani.
„Integrarea europeană a fost un catalizator al convergenţei economice reale pentru toate ţările din Europa de Est. Dacă ne uităm strict la cazul României, o să vedem că produsul intern brut pe locuitor, în termeni reali, ai puterii de cumpărare, a crescut între 2007 şi 2015 cu aproximativ 80%.”
Sesiunea a II a forumului a adus în discuţie repoziţionarea României în nou Uniune Europeană. A fost momentul în care vicepreşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), Mircea Ursache, a declarat că tot ce va însemna privatizare în România ar trebui să se deruleze numai prin piaţa de capital.
„În momentul de faţă, cei 10 ani ( n.r – de la intrarea României în Uniunea Europeană) au marcat îmbunătăţiri pe piaţa de capital, cel puţin sub aspectul încrederii investitorilor, ca urmare a listărilor din ultimii ani şi rezultatul a fost văzut. Acum trei luni agenţiile internaționale de rating au acceptat România pe lista pieţelor care trec de la piaţă de frontieră la piaţă emergentă. Asta înseamnă de fapt şi o schimbare fundamentală în tipul de investitori care vor veni în piaţa românească. Al doilea mare câştig este că am deschis şi apetitul politicului”.
Ionuţ Purica, membru în Advisory Group for Energy al Comisiei Europene, a vorbit despre ce ar trebui să facem ca să ne fie mai bine în interiorul blocului comunitar.
„Când eşti în urmă, ai ocazia să vezi tendinţele pe care le adoptă ceilalţi şi să încerci să nu calci în acelaşi loc în care ei calcă, dacă poţi (…) Trebuie să definim şi să cunoaştem foarte bine unde suntem. Care sunt avantajele noaste competitive pentru că, până la urmă, Uniunea Europeană nu înseamnă numai beneficiile punerii la un loc ale resurselor ci şi competiţia pentru dezvoltare!”.
Diana Voicu, coordonator WG Piaţa Unică Digitală Academia Română, a redus aminte cât de importante sunt tehnologiile în actualul mers al lumii. „Ce a însemnat pentru noi lărgirea Uniunii Europene şi aderarea României la Uniunea Europeană? În primul rând, sigur, un parcurs spre democraţie, spe statul de drept, spre asigurarea separaţiei puterilor în stat şi mai mult decât atât spre modernizare şi mai ales spre modernizarea agriculturii şi industriei prin tehnologii avansate.(…) Economia bazată pe cunoaştere înseamnă că organizaţiile pot inova”.
Domeniul construcţiilor a reprezentat un pilon solid al boom-ului economic de dinainte de 2008. Europa a dus-o bine atunci. Se vor mai întoarce ele vremurile trecute? Laurențiu Plosceanu, Preşedinte ARACO, membru al Comitetului Economico-Social European, a încercat să ofere un răspuns.
„Se vorbeşte, la nivel global, despre o creştere, până în 2030, cu 85% a valorii investiţiilor în acest sector, însă vectorii de dezvoltare vor fi China, Statele Unite şi India. Creşterea medie pe an prognozată este de 3,9% cu o încetinire în China şi o dezvoltare în India, prognozându-se chiar o dublare faţă de China. Spaţiul comunitar în acest piesaj…? Prognoza spune că nu va reveni la valorile de dinaintea crizei până în 2025. Acel lucru înseamnă o recuperare foarte lentă.”
Forumul „România europeană, 10 ani în UE”, organizat de Finmedia, a dorit să marcheze acest prim deceniu al României alături de Uniunea Europeană, relevând care au fost cele mai importante câştiguri, care au fost costurile dar şi care au fost oportunităţile insuficient exploatate, din diferite motive, de pe urma acestui proces de integrare. Interviurile speakerilor la acest eveniment vor fi publicate în ediţia din luna noiembrie a revistei „Piaţa Financiară”.
Partenerii Forumului „România europeană, 10 ani în UE” au fost CEC Bank, Alpha Bank, Borsec şi Recolamp.
COMMENTS