*Faptul că intrăm pe radarul jucătorilor mari este benefic nu doar pentru companiile listate ci și pentru companiile care urmează să se listeze. Bursa de Valori București începe să fie din ce în ce mai atractivă, și asta se vede și din creșterea continuă a numărului de investitori. Creșterea post-pandemie s-a întâmplat poate prea brusc și n-am avut companii de brokeraj care să aibă capabilitățile necesare de a duce numărul mare de listări la îndeplinire și nici baza de investitori destul de largă pentru a susține lichiditatea instrumentelor* spune Alexandru Voicu, CEO SAI Certinvest.
Sunteți o companie cu un important aport adus dezvoltării pieței de capital românesc, prin direcționarea unor investiții substanțiale ale clienților către bursă:cum apreciați dezvoltarea BVB în ultimii cinci ani?
Bursa de Valori București începe să fie din ce în ce mai atractivă, și asta se vede și din creșterea continuă a numărului de investitori. De exemplu, sunt 40.000 de investitori activi la Bursa de Valori Bucureşti în acest moment, cu 30% mai mult decât anul trecut, conform datelor ASF. Volumele de tranzacționare, deși sunt încă relativ mici, au cunoscut o evoluție pozitivă în ultimii 5 ani. Dacă ne uităm la numărul de listari, 2020 și 2021 au fost doi ani de exuberanță, datorați atât contextului incert indus de pandemie, care a catalizat nevoia de atragere de capital din partea companiilor, pe de o parte, și efectele politicii monetare și fiscale pe de altă parte, care au dus la creșterea indicatorilor de evaluare. Cele două elemente au făcut propunerea de valoare pentru listarea la Bursă mult mai atrăgătoare pentru antreprenori. O altă dezvoltare importantă, care pune România pe harta piețelor de capital europene, este includerea unor companii în indici de piețe emergente.
Creșterea post-pandemie s-a întâmplat poate prea brusc. N-am avut companii de brokeraj care să aibă capabilitățile necesare de a duce numărul mare de listări la îndeplinire și nici baza de investitori destul de largă pentru a susține lichiditatea instrumentelor. Cred că mai avem de lucru pe structura prospectelor de emisiune, care în cazul obligațiunilor nu protejează suficient de mult investitorul, și următoarele emisiuni de obligațiuni ar trebui să vină în întâmpinarea acestor nevoi.
Ce a adus important trecerea în rândul *emergentelor*?
A adus o atenție sporită a investitorilor instituționali internaționali, care au început să vadă și să analizeze la nivel individual anumite companii românești incluse în coșuri internaționale. S-a văzut, imediat după introducerea în coșul de index a unor companii ca Teraplast sau One United Properties, un efect de creștere imediată, benefic pentru piața de capital locală. Faptul că intrăm pe radarul jucătorilor mari este benefic nu doar pentru companiile listate – fondul american de investiții Vanguard a intrat deja în acționariatul One United Properties – dar și pentru companiile care urmează să se listeze. Vanguard și-a anunțat deja intențiile de a participa la IPO-ul Hidroelectrica în 2023.
Cum ar arăta la momentul actual expunerea fondurilor Dvs pe piața de capital românească?
Pentru că am anticipat contracția activităților economice și potențiala recesiune începând cu 2023, strategia noastră de investiții a fost o subexpunere pe acțiuni și o expunere mai mare pe obligațiuni și depozite la termen. În acest moment rulăm cu un nivel de expunere pe acțiuni cu 20% mai mic față de ținta fondului și am făcut o selecție foarte atentă a acțiunilor care au demonstrat că au avut creșteri de profitabilitate, inclusiv în această perioadă.
Aveți în ce investi, e suficient de *adâncă* piața astfel încât să nu ajungem în situația de a rula aceleași titluri de valoare ani și ani?
Cu siguranță lichiditatea pieței românești prezintă o provocare pentru investitorii instituționali în procesul de alocare. Avem nevoie de mai mulți market makeri, avem nevoie de mai mulți furnizori de lichiditate și avem o problema structurală, anume că fondurile de pensii adoptă o strategie pasivă, ”buy and hold”, care reduce destul de mult numărul de acțiuni disponibile. Nu avem suficienți investitori de retail, nu avem provideri de lichiditate. Pentru a avea provideri de lichiditate avem nevoie de o contraparte centrală, care este în lucru și pe care o așteptăm cu nerăbdare.
Aveți expunere și pe piețele de capital străinătate?
Expunerea noastră pe piețele de capital externe este foarte mică în prezent. Urmează să lansăm în 2023 o strategie de diversificare de portofoliu, care va include lansarea de produse denominate în valută și care vor avea expunere pe active la nivel european.
În ultima perioadă piețele au cunoscut o oarecare volatilitate: s-a putut observa însă că fondurile de indici au avut performanțe mai bune: de ce performează acestea mai bine decât fonduri de acțiuni nebazate pe indici bursieri?
Din perspectiva fondurilor administrate de SAI Certinvest, nu vedem o diferență semnificativă între fondurile de indici față de fondurile nebazate pe indici bursieri.
Ce sectoare de activitate au adus cele mai bune rezultate pentru fonduri în ultimele 12 luni? Dar în ultimele 36 de luni?
În ultimele 12 luni clar au fost energia și agricultura. În ultimele 36 de luni aș adăuga companiile de tehnologie, care au performat bine pe un orizont mai larg de timp. Sectorul tehnologic a suferit o compresie semnificativă de multiplii în 2022, însă nu vedem o scădere a veniturilor companiilor din sector, deci este posibilă o revenire interesantă în viitor,în funcție de gradul de rigiditate a politicii monetare.
Care ar fi punctele forte dar și cele slabe ale pieței de capital românești?
Ca puncte forțe, faptul că nu sunt foarte mulți investitori străini concentrați pe piața românească, o face una destul de necompetitivă, ceea ce înseamnă că sunt multe acțiuni care ies din echilibrul de evaluare. În acest regim economic, acțiunile de valoare sunt acțiunile perfecte pe care oricine ar vrea să le dețină în portofoliu. În același timp, pe de altă parte, suntem o țară care a ieșit de 33 de ani din comunism, avem deci o istorie limitată în piețele de capital. Societatea românească încă suferă de o lipsă de încredere, generată de perioada comunistă. Ca puncte slabe, aș spune că nu avem infrastructura necesară de piață, nu avem suficienți investitori și destul capital alocat în bursă. Capitalizarea de fonduri raportată la PIB, sau numărul de fonduri mutuale raportate la PIB sunt foarte departe de mediile europene, chiar și față de mediile piețelor de capital regionale.
Ce ar trebui îmbunătățit și de către cine?
Clar cel mai important pentru dezvoltarea pieței de capital este lansarea contrapărții centrale, proiect condus de BVB. Un alt aspect notabil sunt inițiativele de educare a pieței din partea ASFului și a participanților la piața de capital. Avem mai multe colaborări pe partea asta, cea mai recentă fiind Academia de Investiții, proiect lansat de ASF împreună cu ISF spre mai multe universități economice din țară, pentru a forma următorii specialiști ai pietei de capital.
Care credeți că va fi evoluția pieței de capital românești, pe termen mediu și lung?
Personal, sunt convins că vom avea o evoluție pozitivă, cu mai mulți emitenți și mai multe instrumente financiare. Cred că tot mai multe economii se vor muta din depozitele bancare în piața de capital, într-un deceniu în care inflația structurală se anunță a se stabiliza în jurul a 4%-5%. Pe termen mediu sau lung mă aștept să avem o piață comună de tranzacționare, în care să se respecte aceleași reguli de listare și supraveghere la nivel european. Mă aștept pe termen mediu să vedem consolidări între jucători, la nivel european. În Vestul Europei, aceste fuziuni s-au realizat deja. Cred că ne îndreptăm spre o piață unică europeană, și când vine vorba despre produse financiare.
COMMENTS