Anul 2013 se va consemna în istorie ca anul inflaţiei mici şi al dobânzilor reduse, spunea recent Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, într-o discuţie cu ziariştii. Nu a afirmat-o de la pupitrul băncii centrale, deşi avea toate motivele să o facă, întrucât impactul este semnificativ.
Dar poate mai importantă decât reducerea inflaţiei în ţinta băncii centrale şi coborârea dobânzilor la minime istorice, apropiate de cele în euro, este conturarea unei tendinţe de stabilizare a acestor indicatori la valori reduse, care asigură stabilitate financiară, stimularea creditării, dar în acelaşi timp reprezintă o provocare pentru bănci, care vor încasa tot mai puţine venituri din dobânzi.
Prima plângere: dobânda mică la depozite
„Am intrat şi noi în rândul ţărilor europene în privinţa inflaţiei”, spunea guvernatorul, de data aceasta public, încă de anul trecut. Acum, când banca centrală a reuşit să influenţeze semnificativ şi ratele la credite, menţinând în acelaşi timp un curs stabil, se poate spune că am intrat şi în perioada marelui dezgheţ al dobânzilor. Nimeni nu poate contesta efectele benefice imediate ale inflaţiei, care oferă stabilitate financiară populaţiei şi predictibilitate afacerilor, dar şi ale dobânzilor mici, care stimulează creditarea, fapt confirmat de bancheri, precum şi ale unui curs de schimb stabil, bine controlat de BNR. Pe de altă parte, epoca cifrelor mici pentru bănci înseamnă o provocare: volumul de credite nu e nici pe departe atât de mare ca altădată, aşa încât trebuie să găsească soluţii pentru a echilibra scăderea veniturilor afectate de marjele tot mai mici de dobândă.
Dar înainte de a scădea dobânzile la credite, băncile au ajustat serios ratele la depozite, pentru a-şi conserva marja de câştig. Astfel, dacă în urmă cu un an, în decembrie 2012, băncile plăteau pentru economiile populaţiei la termen de până la un an o dobândă medie de 5,65% pe an, la finalul anului trecut aceasta a scăzut sub 4%, mai exact la 3,96%. Pentru depozitele firmelor, băncile plătesc acum o dobândă de doar 2,19%, faţă de 5,15% în decembrie 2012. Mugur Isărescu apreciază că, deşi băncile „s-au repezit” în ultimele luni să scadă dobânzile la depozitele pe termen scurt mai mult decât ar fi trebuit, neascultând recomandările băncii centrale, care le avertizau cu privire la riscul pierderii resurselor, ratele la economiile pe termene mai lungi au fost menţinute la niveluri încă atrăgătoare, în comparaţie cu alte ţări din Europa. „Într-adevăr, s-au repezit să reducă mai degrabă dobânzile la depozitele pe termene mai scurte, dar la cele pe termene mai îndelungate au menţinut totuşi dobânzi atractive faţă de ce se întâmplă în prezent în lume”.
Să vedem însă ce spun bancherii despre dezamăgirea clienţilor faţă de scăderea abruptă a dobânzilor la depozite: „Fireşte că, din cauza scăderii dobânzilor, oamenii sunt mai puţin atraşi să-şi constituie depozite, însă noi vrem să-i încurajăm să economisească în continuare, chiar şi într-un mediu cu rate mici, în două feluri: în primul rând, pe perioade mai lungi, pentru care acordăm dobânzi mai bune. În al doilea rând, există alternativa fondurilor de investiţii, în vederea obţinerii unor câştiguri mai ridicate”, spune Andrew Gerber, director produse retail în cadrul BCR.
Scade şi costul creditelor
Dacă iniţial reprezentanţii BNR se plângeau de faptul că băncile nu reduc suficient de rapid şi de mult dobânzile la credite, spre finalul anului s-au declarat mulţumiţi de transmiterea în piaţă a procesului de relaxare a dobânzii. „Noi ne-am asumat şi nişte costuri. Nu este uzual pentru o bancă centrală să lase lichiditate în piaţă, aşa cum am lăsat noi. Dar vedeţi că acest lucru, împreună cu tendinţa impusă de reducere sistematică a ratei dobânzii de politică monetară au dus până la urmă la reducerea dobânzilor băncilor comerciale, şi nu într-un an, doi sau trei, cum s-a spus. N-au trecut nici 6 luni, doar prin mai-iunie vorbeam despre încăpăţânarea băncilor în a nu scădea dobânzile, despre faptul că nu avem canal de transmitere a politicii monetare. Dar iată că s-a transmis. Dacă ne uităm la nivelul din prezent al ratei dobânzilor în medie comparativ cu luna mai, sunt scăderi de câteva procente bune”, a spus guvernatorul Isărescu.
După iniţierea ciclului de relaxare a dobânzii de politică monetară, băncile au redus semnificativ dobânzile la depozite şi credite pe parcursul anului trecut, iar dobânzile pieţei interbancare (ROBOR) au atins, de asemenea, minime record, în condiţiile în care banca centrală a menţinut un exces de lichiditate în piaţă. Dobânda medie (DAE, care include şi comisioanele) la creditele de consum a ajuns în decembrie 2013 la 12,27%, cu trei puncte mai mică decât nivelul din decembrie 2012, de 15,24%, conform datelor BNR. La creditele pentru locuinţe, DAE a scăzut de la 8,78%, în decembrie 2012, la 6,11% la finalul anului precedent. Nu doar împrumuturile pentru populaţie se ieftinesc, ci şi cele pentru firme. Astfel, faţă de o dobândă medie de 9,76% la finalul lui 2012, costul finanţărilor pentru companii s-a diminuat la 6,84% în decembrie 2013.
Efectele asupra creditării
Însă în ciuda ieftinirii creditelor, volumul acestora s-a menţinut pe teritoriu negativ, după cum a menţionat şi BNR în comunicatele de presă. Soldul creditelor acordate de bănci populaţiei şi firmelor a scăzut cu 3,3% în 2012, cu 7,4 miliarde lei, în ciuda faptului că BNR a redus în a doua parte a anului dobânda de politică monetară de la 5,25% la 3,5% pe an, declanşând şi o diminuare cu aproximativ 3 puncte procentuale a dobânzilor la creditele acordate de bănci. În 2012, când dobânda a fost menţinută la 5,25%, volumul de credite a avansat cu 2,8 miliarde lei. Totuşi, trebuie să ne gândim că volumul creditelor nu este influenţat doar de dobândă, ci şi de alte elemente, precum fenomenul de deleveraging. Ceea ce înseamnă că unele bănci, mai ales cele cu bănci-mamă care au probleme în străinătate, sunt nevoite să-şi reducă activele pentru a putea respecta indicatorii de solvabilitate. Mugur Isărescu a avertizat că aceasta este cea mai mare problemă a revigorării creditării în România, alături de cea a volumului mare de credite neperformante.
De aceea, dacă ne uităm doar la soldul creditelor, s-ar putea să nu vedem pădurea din cauza copacilor. O imagine mai clară cu privire la revigorarea creditării o putem avea dacă ne uităm la volumele de noi credite, care au cunoscut un avans important în ultimul trimestru al anului trecut, conform datelor Biroului de Credit şi declaraţiilor bancherilor.
Marius Istrati, Volksbank: creditele de consum, în creştere
Marius Istrati, şeful direcţiei de dezvoltare produse retail la Volksbank, spune că în perioada octombrie-noiembrie 2013, volumul creditelor de consum a crescut cu 50% faţă de lunile aprilie-mai din acelaşi an, datorită dobânzilor tot mai mici, care au permis multor oameni să-şi refinanţeze creditele în condiţii mai avantajoase. În structura noilor credite acordate, peste 65% sunt reprezentate de refinanţări. „Dobânda medie la creditele de consum din portofoliu este în jurul a 13%, în timp ce la creditele noi, băncile au redus dobânzile la sub 10% în octombrie, iar Volksbank a ajuns la 9,75%. Ceea ce stimulează clienţii care au deja credite să le refinanţeze mai ieftin, întrucât astfel îşi pot reduce rata cu aproximativ 10%”, spune el. Fireşte că dobânzile mai mici stimulează, pe de altă parte, şi cererea de noi credite din partea celor care nu mai au împrumuturi, care se vor încadra mai uşor în condiţiile de eligibilitate privind gradul de îndatorare.
La creditul imobiliar, adaugă Istrati, vedem o scădere a cererii după luna septembrie, când a intrat în vigoare programul Prima Casă doar în lei, întrucât mai puţini clienţi se încadrează în condiţiile de eligibilitate. Acum nu mai există diferenţe între dobânzile la creditele ipotecare în lei şi euro, dar ca efect al dispariţiei creditelor Prima Casă în euro, care aveau dobânzi mai mici, mai puţină lume îşi permite credite imobiliare. Reprezentantul Volksbank spune că, în condiţiile în care majoritatea noilor credite de consum sunt refinanţări, preţul are o pondere importantă în alegerea băncii. „Pe de altă parte, câştigă tot mai mult teren experienţa clientului cu banca: felul în care acesta este tratat, timpul de răspuns, cât de stufoasă e documentaţia, cât de repede primeşte banii”, spune Istrati.
Andrew Gerber, BCR: dobânzile mici atrag clienţii
La rândul său, Andrew Gerber, Director Produse Retail în cadrul BCR, spune că volumul de noi credite acordate de BCR în 2013 a fost superior celui din 2012, datorită dobânzilor în scădere: „Creştem cu siguranţă volumul creditelor acordate, reuşind să ne stabilizăm portofoliul existent de împrumuturi, având în vedere că o bună parte din stocul vechi se rambursează”. El menţionează că banca a reuşit să-şi majoreze volumul de împrumuturi datorită practicării unor dobânzi mici, printre cele mai reduse din piaţă, dar şi în urma promoţiilor. „Există cu siguranţă şi o cerere mai mare de credite, întrucât am văzut că volumul de împrumuturi a crescut în ultima perioadă în toată piaţa. Însă cererea rămâne totuşi limitată, astfel încât competiţia între bănci este în creştere”.
„Obiectivul nostru este să menţinem o cotă de piaţă de minim 20% atât la creditele imobiliare, cât şi la cele de consum. În acest moment avem o cotă de piaţă în jur de 20% la ambele tipuri de credite, iar obiectivul este de a menţine cel puţin acest nivel de bază şi în anul următor, cu intenţia de creşte. La creditele ipotecare am reuşit să recuperăm, după scăderea cauzată de trecerea la lei, şi am ajuns la un nivel de 20%. La creditele de consum, istoric am avut o cotă de piaţă mai ridicată, de aceea încercăm să creştem cota şi pe acest segment”, a precizat Gerber.
Phillipe Lhotte, BRD: aşteptăm revenirea cererii
Şeful BRD, Phillipe Lhotte, apreciază că scăderea dobânzilor este în favoarea stimulării economiei. „Am scăzut şi noi dobânzile, mai ales la creditele de consum, în noiembrie chiar cu 2%, ceea ce înseamnă bani în plus în buzunarele consumatorilor. Poate că unii cred că băncile au interesul să aibă dobânzi ridicate, însă adevăratul interes al băncilor este ca economia să se dezvolte. Chiar dacă dobânzile mai mici ne afectează profitul pe termen scurt, noi trebuie să ne gândim la profitul pe termen lung, întrucât într-o economie mai puternică, şi băncile vor fi mai puternice”. Lhotte adaugă că băncile au şi o problemă cu cererea scăzută. „Aşteptăm să crească cererea de credite şi tot ce vom putea finanţa, vom finanţa, dar inteligent. Nu vom acorda credite celor care vin cu proiecte de investiţii slab definite sau celor care nu-şi pot rambursa banii împrumutaţi. Pentru că de fapt facem un deserviciu clientului dacă acordăm credite clienţilor care nu au posibilitatea de a le rambursa. De aceea trebuie să acordăm clienţilor şi consiliere, înainte de a le acorda un împrumut.”
Radu Gheţea: se stimulează creditarea în lei
Radu Graţian Gheţea, Preşedintele Consiliului Director al Asociaţiei Române a Băncilor şi preşedinte CEC Bank, apreciază că reducerea dobânzilor oferă premisele unei creşteri a creditării, în special în moneda naţională. „Scăderea continuă de către Banca Naţională a României a nivelului dobânzii de politică monetară, corelată cu un nivel ridicat al lichidităţilor pe piaţa monetară, inclusiv ca efect al reducerii de către BNR a nivelului rezervelor minime obligatorii, va crea premisele unei dinamici pozitive a creditării în general şi a creditării în monedă naţională, în special. Trendul de reducere a dobânzilor a fost urmat şi de bănci. Rata medie a dobânzii practicate de instituţiile de credit pentru creditele noi acordate companiilor a scăzut la 6,84% în decembrie 2013, de la 9,76% la finele lunii decembrie 2012, potrivit statisticii publicate de BNR. Pe segmentul populaţiei, rata medie a dobânzii practicate de bănci pentru creditele noi pentru locuinţe a scăzut de la 8,55% în decembrie 2012 la 6,13% în decembrie 2013. Ieftinirea creditelor a impus ca băncile să reducă şi dobânzile la depozitele atrase”, spune şeful bancherilor.
El avertizează însă că diminuarea dobânzilor la care se pot împrumuta clienţii nu schimbă eligibilitatea clienţilor. „Constrângerile de reglementare existente la nivel european privind creditarea, înclinaţia spre economisire, reticenţa în contractarea de noi credite pe fondul lipsei încrederii în evoluţia economiei în criză şi restructurarea portofoliilor băncilor au determinat ca raportul credite/depozite din sistemul bancar să se apropie la numai un pas de nivelul de echilibru, coborând la 102%. Dinamica anuală a creditului neguvernamental a rămas negativă, în pofida unei relative îmbunătăţiri a evoluţiei împrumuturilor în monedă naţională. Soldul creditului neguvernamental s-a redus cu 3,3%, până la 218,4 miliarde lei (49,2 mld. euro) în luna decembrie 2013 comparativ cu perioada similară din 2012. Instituţiile de credit sunt interesate să susţină economia cu credite, mai ales că în piaţă există excedent de lichiditate, iar rata dobânzii la facilitatea de depozit pentru plasarea excedentului de lichiditate în facilitatea de depozit a BNR este de 0,5%. Stabilitatea dobânzilor este influenţată de mai mulţi factori, atât interni cât şi externi, nefiind deloc de neglijat retragerile de capital de pe pieţele emergente”, spune Radu Gheţea.
Laszlo Diosi, OTP Bank: vom vedea cine are talent
Laszlo Diosi, preşedintele OTP Bank, consideră că noua eră a dobânzilor mici va reprezenta o provocare pentru bănci. „Va fi mult mai interesant, pentru că a fost mai uşor cu dobânzi mari, de acum vom vedea cine are talent”. El consideră că băncile trebuie să aibă o ofertă bogată pentru clienţi, chiar dacă pentru unele produse şi servicii câştigurile sunt reduse. „Chiar dacă unele produse nu aduc mulţi bani, pot îmbunătăţi relaţia cu un client, iar asta este mai important”. El menţionează că relaţia pe termen lung cu clienţii este foarte importantă, iar băncile trebuie să se pregătească din timp pentru schimbările care apar pe piaţa financiară. „Noi, de exemplu, am construit divizia de asset management încă din 2009-2010, deşi atunci nu era piaţă pentru fondurile de investiţii, din cauza dobânzilor mari la depozite, astfel că acum, când avem nevoie de ea, întrucât fondurile de investiţii cresc foarte mult, suntem pregătiţi pentru a profita de oportunitate. Am văzut şi în alte ţări că atunci când dobânzile au scăzut, băncile au vândut mai multe fonduri de investiţii, servicii de consultanţă, produse cu valoare adăugată”, adaugă şeful OTP Bank.
COMMENTS