Ambiţii mari, realizabile: bugetul pe 2013, între prudenţă şi dezvoltare

Cu siguranţă, cel mai mediatizat subiect al momentului este bugetul aferent anului 2013. Deşi la ora închiderii ediţiei încă nu avem forma adoptată de Parlament, acesta pare să fie croit pe principiul prudenţei. El este orientat spre dezvoltare, una bazată însă mult prea mult pe fondurile europene.

Revenind la principalii parametri, aceştia ar arăta în felul următor. Veniturile bugetului de stat pe 2013 sunt proiectate la 98,182 miliarde lei, în creştere cu 6,44% faţă de anul 2012, iar cheltuielile la 116,359 miliarde lei, în urcare cu 10,51% faţă de anul precedent, potrivit proiectului de buget pe 2013, publicat pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice.

Veniturile curente sunt estimate la 91,42 miliarde lei, în creştere cu 7,47% faţă de 2012, veniturile fiscale – 83,41 miliarde lei, cu 8,42% mai mult decât anul trecut, încasările din impozitul pe venit şi pe profit – 20,8 miliarde lei, în urcare cu 11,18%, iar încasările din accize – 20,87 miliarde lei, cu un plus de 8,62% faţă de anul precedent.

Încasările din TVA sunt prognozate la 52,94 miliarde lei, în creştere cu 2,26% faţă de anul 2012, din care sumele defalcate pentru bugetele locale vor totaliza 14,638 miliarde lei.

Cheltuielile bugetului de stat sunt prevăzute la 116,359 miliarde lei, în creştere cu 10,51% faţă de 2012, iar cheltuielile curente sunt estimate la 110,612 miliarde lei, cu 9,7% mai mult decât anul trecut.

Cheltuielile de personal sunt prevăzute la 19,55 miliarde lei (creştere cu 13,98%), cheltuielile cu bunuri şi servicii – 4,33 miliarde lei (scădere cu 2,97%), cheltuielile cu dobânzile – 10,386 miliarde lei (creştere cu 12,64%), iar subvenţiile – 3,496 miliarde lei (scădere cu 12,85%).

Transferurile către unităţile administraţiei publice vor însuma 28,053 miliarde lei, în urcare cu 10,7%, iar cheltuielile cu asistenţa socială – 14,15 miliarde lei, cu un plus de 3,70%.

Proiectele cu finanţare din fonduri externe nerambursabile (FEN) postaderare sunt estimate la 14,006 miliarde lei, în creştere cu 33,17% faţă de anul trecut.

Valoarea cheltuielilor aferente programelor cu finanţare rambursabilă este estimată la 2,29 miliarde lei, în scădere cu 27,66% faţă de anul precedent.

În ceea ce priveşte rambursările de credite, creşterea este de 54,53%, valoarea fiind de 4,083 miliarde lei, din care 1,45 miliarde lei rambursări de credite externe, 373 milioane lei rambursări credite interne şi 2,25 miliarde lei rambursări în contul împrumuturilor contractate de MFP în baza OUG 64/2007.

Creştere economică revizuită

În urma discuţiilor cu FMI, Guvernul a revizuit în scădere prognoza privind Produsul Intern Brut şi creşterea economică pentru acest an, comparativ cu declaraţiile oficiale anterioare, noua ţintă pentru avansul PIB fiind în prezent de 1,6%, faţă de „abordarea prudentă“ de 1,8% anunţată anterior.

Sinteza indicatorilor macroeconomici pentru bugetul pe acest an conţine o estimare de creştere economică de doar 1,6% şi un PIB de 623,3 miliarde lei. La prezentarea datelor macroeconomice privind proiectul de buget pentru acest an, Guvernul anunţa că şi-a fixat pentru acest an o ţintă prudentă de creştere economică de 1,8% din PIB, dar speră, într-o variantă optimistă, să atingă un avans economic de 2% din PIB. Executivul anunţa totodată un nivel al PIB de 629 miliarde lei.

Guvernul preciza atunci că acestea sunt datele cu care „pleacă la drum în modelul de bază“ , dar că urmează să discute pe această temă cu Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană.

Veniturile bugetului consolidat sunt proiectate la 209,2 miliarde lei (reprezentând 33,6% din PIB), iar cheltuielile bugetului general consolidat ar urma să atingă 222,6 miliarde lei (35,7% din PIB), deficitul astfel rezultat fiind calculat la 13,3 miliarde lei (2,1% din PIB).

Câştigul salarial net lunar este indicat la 1.615 lei.

Numărul şomerilor este estimat la un total de 465.000 persoane, iar cel al angajaţilor este indicat la 4,48 milioane persoane, din care 1,18 milioane persoane în sectorul bugetar.

Numărul pensionarilor luat în calcul la elaborarea bugetului pe acest an este de 5,4 milioane persoane.

Sursa: MFP

Scenariu realist

Consiliul Fiscal a apreciat drept realist scenariul macroeconomic avut în vedere la construcţia bugetară, evaluând balanţa riscurilor ca fiind relativ echilibrată, dar a precizat că se află în imposibilitatea de a elabora o opinie completă, întrucât proiectul a fost primit cu foarte puţin timp înainte de aprobarea în Guvern.

Consiliul Fiscal arată că bugetul general consolidat pentru anul 2013 (şi implicit proiecţia bugetară pe termen mediu) este fundamentat pe un scenariu de evoluţie macroeconomică semnificativ mai nefavorabil comparativ cu cel luat în calcul în elaborarea Strategiei fiscal‐bugetare 2013‐2015 în forma adoptată de Guvern (iunie 2012).

„Proiecţiile actualizate de creştere economică se situează sub ritmurile de creştere aferente PIB potenţial atât în 2012 cât şi în 2013 (evaluate de cea mai recentă prognoză a Comisiei Europene la 2,1%, respectiv 2,4%), ceea ce implică o lărgire a deficitului de cerere din economie şi implicit o înrăutăţire a componentei ciclice a balanţei bugetare. Acest lucru înseamnă că reducerea deficitului la 2,3% din PIB la finele anului 2012 a implicat un efort de ajustare structurală superior celui avut în vedere iniţial şi, în acelaşi timp, faptul că menţinerea nivelului propus de ajustare structurală din 2013, în conformitate cu angajamentul de îndeplinire a obiectivului pe termen mediu al unui deficit structural de 1% din PIB în 2014, se concretizează într‐un nivel mai ridicat al deficitului efectiv”, arată Consiliul fiscal.

„Proiectul de buget aferent anului 2013 prevede o ţintă de deficit de 13,394 miliarde lei, respectiv 2,15% din PIB, mai mare cu 1,7 miliarde lei (respectiv 0,35 pp. de PIB, din care 0,1 pp. de PIB se datorează revizuirii ipotezei de PIB nominal pe fondul motivelor anterior precizate) comparativ cu plafonul propus în urma adoptării de către guvern în iunie 2012 a SFB 2013‐2015. Revizuirea ascendentă a ţintei de deficit reflectă, pe de o parte, înrăutăţirea perspectivelor de creştere economică în 2013, dar şi acomodarea parţială a unor cheltuieli suplimentare determinate de acceptarea de către Guvern în decembrie 2012 a unor corecţii forfetare (evaluate la 3,11 miliarde lei) propuse de Comisia Europeană în vederea evitării dezangajării unor fonduri nerambursabile din alocarea 2007-2013 pentru acele programe operaţionale în cazul cărora, în urma auditurilor efectuate, s‐au constatat deficienţe majore în procedurile de achiziţii publice”, arată Consiliul fiscal, apreciind că ţinta propusă este consistentă cu traiectoria de ajustare structurală (la nivelul deficitului conform ESA95) necesară în vederea atingerii în 2014 a obiectivului pe termen mediu de 1% deficit structural (care ar asigura respectarea prevederilor Tratatului privind Stabilitatea, Coordonarea şi Guvernanţa în cadrul Uniunii Economice şi Monetare ratificat în iunie 2012).

Buget pro-creştere economică

Eugen Sinca, analist şef BCR, spune că bugetul pe 2013 este un buget pro-creştere economică. „După 2 ani consecutivi în care deficitul bugetar a fost redus cu 10 miliarde de lei pe an, în 2013 deficitul bugetar pe standarde cash va rămâne aproape neschimbat faţă de anul anterior, ceea ce implică o capacitate mai bună a guvernului de a susţine creşterea economică. Cheltuielile guvernamentale vor fi majorate cu 15 miliarde de lei în acest an, acesta fiind cel mai mare stimul fiscal furnizat economiei din 2008 până în prezent, dar într-un cadru macroeconomic mult mai stabil, caracterizat de un set de politici prudente elaborate împreună cu FMI şi UE”, explică Eugen Sinca.

Potrivit economistului BCR, consumul gospodăriilor populaţiei va juca un rol cheie în creşterea reală a PIB-ului din acest an. „Estimarea noastră de creştere economică este de 1,1% în 2013 şi 2,3% în 2014. (…) Atât în 2013 cât şi în anii următori, ne-am dori să vedem mai multe proiecte majore de infrastructură dezvoltate în parteneriat public-privat, pentru că în economia privată există fondurile necesare în acest sens”.

Bani puţini sau prost cheltuiţi?

Dacă unii analişti spun că nu sunt suficienţi bani la buget, că nu putem produce venituri suficiente, alţii cred că avem de-a face cu cheltuielile prost făcute şi bani alocaţi fără a avea o gândire de perspectivă.

Conferenţiarul universitar Cristian Socol, consilier al premierului Victor Ponta, spune că amândouă afirmaţiile sunt corecte. „În trecut au fost promise reforme în domeniu, dar nu s-a făcut mai nimic. Pe cheltuieli avem deja mare parte din investiţii prioritizate şi transferate pe finanţarea din fonduri europene, începem un proiect de analiză şi monitorizare trimestrială a bugetelor şi investiţiilor realizate de instituţiile publice şi companiile de stat. Pe partea de venituri, în câteva săptămâni va intra în forţă un program ambiţios de creştere a colectării şi reducere a evaziunii fiscale”, a arătat Cristian Socol.

Referitor la absorbţia fondurilor europene, Socol spune că ţinta ambiţioasă stabilită de guvern poate fi atinsă prin centralizarea deciziei la nou creatul Minister al Fondurilor Europene, „prin dialog permanent cu Comisia Europeană, printr-o programare şi implementare mai bună a programelor finanţate din fonduri europene. Prin implicare umană puternică şi ambiţie politică. Prin «împrumutul» celor mai bune practici în domeniu din ţări din acelaşi cluster cu noi”.

Important este PIB-ul potenţial

Analistul Florin Cîţu consideră că structura bugetului influenţează negativ PIB-ul potenţial. El arată că este important de observat cum evoluează procentul cheltuielilor curente din totalul cheltuielilor publice. „O creştere a importanţei cheltuielilor curente arată un guvern care foloseşte din ce în ce mai multe resurse pentru a acoperi nevoile curente (salarii, pensii, şomaj, bunuri şi servicii etc.). În aceste condiţii rămân mai puţini bani pentru investiţii”, scrie economistul pe http://florincitu.wordpress.com.

În ceea ce priveşte veniturile, Cîţu spune că important de analizat este cât din venituri sunt finanţate de generaţia curentă (impozite şi taxe) şi cât de generaţiile viitoare (împrumuturi pe termen lung). „Creşterea veniturilor fiscale presupune că generaţia curentă (persoane fizice şi juridice) este cea care susţine cheltuielile curente mai mari. Acest gen de politică fiscală este unul care nu duce decât la supravieţuire pe termen scurt şi datorii publice mai mari pe termen lung. În acelaşi timp, cu cât generaţia curentă este pusă să susţină prin taxe şi impozite cheltuielile curente din ce în ce mai mari, cu atât scade mai repede PIB-ul potenţial. De fapt, aici este problema: acest gen de politică fiscală influenţează direct şi negativ creşterea economică pe termen lung (PIB-ul potenţial) prin supra-taxarea generaţiei curente (forţă de muncă şi capital)”, a explicat Cîţu.

Norel Moise, Oana Voinea