Începând cu jumătatea a doua a lui 2021 perspectivele de risc fuseseră incorporate în riscul investițional. Nasdaq e cu 20% mai jos decât la mijlocul luni ianuarie. A avut loc o relansare economică cu ritmuri anuale ridicate în 2021, pe fondul efectului bază și mix-ului relaxat de politici economice din principalele economii ale lumii.
Evoluțiile macro-financiare recente confirmă intrarea într-un nou ciclu economic pentru SUA (prima economie a lumii, cu un PIB nominal de 24 trilioane dolari în 2021, reprezentând 25% din PIB-ul mondial) și implicit pentru economia mondială. Pe de altă parte, ritmul de creștere economică s-a temperat la cumpăna dintre ani, pe fondul intensificării crizei sanitare și presiunilor inflaționiste.
Persistența pandemiei, presiunile inflaționiste și constrângerile din sfera ofertei / lanțurilor mondiale sunt provocări pe termen scurt la adresa evoluției economiei reale
Dinamica investițiilor productive și implementarea programelor UE exprimă premise pozitive pentru evoluția economiei României pe termen mediu, într-un context caracterizat prin culoarul favorabil de aderare la OCDE. Există posibilitatea unor ajustări pe piețele financiare și imobiliare pe termen scurt (după creșterea puternică din ultimele trimestre), mai ales în contextul normalizării politicii monetare.
Principalele blocuri economice ale lumii au consemnat ritmuri anuale ridicate de creștere în 2021: peste 5% în SUA și Zona Euro (principalul partener economic al României), respectiv peste 8% în China (a doua economie a lumii).
În sfera regională PIB-ul a înregistrat o majorare cu dinamici anuale mai puternice comparativ cu nivelul din Zona Euro în anul pandemic 2021. Pe de altă parte, atragem atenția cu privire la consolidarea tendinței de accelerare a presiunilor inflaționiste la nivel mondial, pe plan european și în sferele regională și internă, evoluție determinată, în principal, de suprapunerea șocurilor din sfera ofertei.
În acest context, am asistat la inflexiunea politicii monetare, atât în țările emergente și în dezvoltare, cât și la nivelul economiilor dezvoltate (FED semnalând o normalizare mai agresivă pe termen scurt).Evoluțiile recente ale expunerii băncilor străine și investițiilor străine directe exprimă premise favorabile pentru dinamica economiilor din Europa Centrală și de Est pe termen mediu.
În România se evidențiază lansarea negocierilor de aderare la OCDE. Estimările provizorii (2) ale Institutului Național de Statistică (INS) indică creșterea PIB-ului României cu 7,2% la nouă luni din 2021, pe fondul redeschiderii, relansării economice (mondiale și europene) și nivelului redus al costurilor reale de finanțare.
Se evidențiază contribuția cererii interne, în contextul redeschiderii economiei. Investițiile productive (motorul economiei din perspectiva cererii agregate) au consemnat un avans anual de 5,6% la nouă luni din 2021. De asemenea, consumul gospodăriilor populației s-a majorat cu 7,3% an/an.
Pe de altă parte, la nivelul cererii externe nete importurile au crescut cu 17% an/an, ritm superior dinamicii exporturilor, de 14,2% an/an. Analiza din perspectiva ofertei agregate evidențiază creșterea valorii adăugate brute din sectorul primar (cu 23,2% an/an), IT&C (cu 14,3% an/an), industrie (cu 7,1%) și ramura ciclică comerț/reparare auto-moto/transport și depozitare/HORECA (cu 11% an/an) în perioada ianuarie-septembrie 2021.
În 2021 economia a urcat cu 5,6% an/an, conform estimărilor semnal ale INS. Comerțul cu amănuntul și industria în urcare cu 10,1% an/an, respectiv 7,1% an/an. Conform scenariului BT ritmul anual de creștere din România se va tempera de la 5,6% în 2021 la 4,3% în 2022 și se va situa la 4,5% în 2023, respectiv 4% în 2024. Scenariul are la bază perspectivele favorabile pentru investițiile productive, susținute de nivelul redus al costurilor reale de finanțare și de implementarea programelor UE (Next Generation și cadrul financiar multianual 2021-2027) – motorul economiei ar putea crește cu dinamici anuale de 6,3% în 2021, 8,0% în 2022, 10,6% în 2023, respectiv 8,5% în 2024
Pentru consumul privat (principala componentă a PIB) previzionăm creștere cu rate anuale de 6,4% în 2021 la 5,1% în 2022, 4,1% în 2023 și 4,4% în 2024. La nivelul cererii externe nete ne așteptăm la majorarea exporturilor și importurilor totale cu dinamici medii anuale de 5,2% respectiv 7,7% în perioada 2022-2024. Pentru ritmul anual al prețurilor de consum previzionăm niveluri de 5,1% în 2022 și 3,8% în 2023 și 2024.
În scenariul nostru finanțele publice se vor ajusta (deficit bugetar sub 3% din PIB în 2024), iar cursul EUR/RON va continua tendința de apreciere graduală. Economia României prezintă potențial ridicat de creștere, dezvoltare și convergență economică europeană în deceniul post-pandemie. Structura echilibrată a contribuției factorilor de producție la dinamica PIB potențial, perspectiva implementării Next Generation și cadrului financiar multianual 2021-2027 și poziția geo-strategică se numără printre factorii care susțin premisele pozitive pentru acest deceniu
Printre provocări se menționează tranziția la economia verde și digitală, prin intensificarea implementării roadelor Revoluției Digitale și a cadrului ESG, contracararea evoluțiilor nefavorabile din sfera structurii populației, adresarea deficitelor gemene. Aspectele de mai sus se pot realiza prin implementarea unui mix permanent echilibrat de politici economice, care pune accentul pe accelerarea și continuitatea reformelor structurale
România poate intra în top 10 economii ale Uniunii Europene până la final de deceniu din perspectiva PIB-ului nominal, iar PIB / locuitor la paritatea puterii de cumpărare se poate apropia de 100% din media Uniunii Europene până în 2030, de la un nivel de 72% în anul pandemic 2020.
COMMENTS