Apariţii editoriale: Trianon, Trianon, de data aceasta în limba engleză

Cu ceva vreme în urmă, semnalam apariţia în peisajul literar al unui volum de o inestimabilă valoare istorică dedicat Trianonului. Lucrarea realizată de un ceolectiv editorial numeros ce cuprinde nume sonore a fost publicată recent şi în varianta sa în limba engleză.
*Iniţiativa editării acestui volum a venit dinspre interesul manifestat de studenţi, dar şi de opinia publică generală care a receptat din mass‑media lansarea subiectului Tratatului de la Trianon (1920). După ce, în anii anteriori, s‑a scris despre Centenarul declanşării Primului Război Mondial (1914), al terminării conflictului (1918) şi s‑a celebrat un secol de la desăvârşirea Marii Uniri (1918), aducerea agresivă a subiectului Trianonului cu ton contestatar la momentele istorice menţionate a stârnit nedumerire printre consumatorii ştirilor lansate de media şi îndeosebi media socială. Iar mediul de receptare a unor astfel de opinii a fost mult viciat de intensificarea discursului politic populist, naţionalist, xenofob care a proliferat în spaţiul public european şi cu deosebire în cel central‑sud‑est european. Pe când istoricii de profesie au abordat aceste teme în conferinţe restrânse ori publicaţii de specialitate, aşa‑numită „istorie jurnalistică” a accentuat doar aspecte pe care redacţiile ori cercurile emitente le considerau a corespunde „cererii pieţei”. De unde a apărut nevoia de a veni spre publicul larg şi cu opinii istoriografice ori ale ştiinţelor sociale care să ofere cititorilor puncte de sprijin pentru gândirea raţională.
În volumul de faţă propunem opinii ale câtorva experţi din domeniile istoriografiei, sociologiei, dreptului, ştiinţelor politice şi relaţiilor internaţionale etc., deoarece am dorit să facilităm realizarea unei analize interdisciplinare care să asocieze demersului istoric şi elemente de cunoaştere şi înţelegere ale fenomenelor contemporane care au fost intenţionat sensibilizate de politizarea nedisimulată pe care au propus‑o unele partide, grupări culturale, personaje publice în căutare de glorie electorală şi de putere clădită pe schelete ale trecutului. În altă ordine de idei, am dorit să atragem atenţia asupra faptului că şi popoarele din această parte a Europei ar trebui să se raporteze constructiv la contextul zonal, continental şi global. Doar liderii politici şi statali slabi văd mereu o primejdie în tot ceea ce se întâmplă în jur şi cauta să se salveze doar pe ei, atasandu‑se la structuri conjuncturale unidirecţionale de putere, sacrificând şanse de parteneriate de durata lungă pe care le‑ar putea obţine printr‑o cooperare sinceră şi sistematică*.
[…] *Volumul de faţă include câteva studii care prezintă istoria ideii şi construcţiei statului naţional modern în Europa Centrală, ca şi a contextualităţii europene şi central‑sud‑est europene de la sfârşitul Primului Război Mondial. Întrucât aceasta contextualitate a fost dominată de evenimente sistemice, am propus o analiză bazată şi pe metode analitice formale pentru a circumscrie cât mai logic deciziile Conferinţei de pace de la Paris (1919‑1920). O lectură juridică a Tratatului de la Trianon şi a principiului naţionalităţilor, aşa cum opera imediat după terminarea conflagraţiei, este urmată de câteva studii care prezintă unele consecinţe culturale, politice şi instituţional‑statale ale elaborării şi aplicării aceluiaşi tratat. Un capitol consistent este dedicat analizei istorico‑istoriografice a miturilor politice construite în Ungaria pe seama Tratatului de la Trianon, cu scopul susţinerii unei politici revizioniste şi revanşarde care şi‑a prelungit manifestările până în zilele noastre. Două analize aparţin unor sociologi care evaluează discursul politic şi atitudinea unor curente, grupări, personaje politice contemporane care şi‑au făcut din Tratatul de la Trianon nu doar o ţintă critică, ci mai ales un suport pentru lansarea unor politici radicale destinate consumului electoral intern, dar şi cu certe tendinţe de destabilizare a regiunii central‑europene. Motiv să reamintim de posibilitatea conflictualizării zonei, cu efecte continentale şi internaţionale încă nebănuite, dar mai ales pentru a relansa cooperarea şi conlucrarea între statele şi naţiunile Europei Centrale care, astăzi, au şi un obiectiv comun de mare însemnătate – integrarea europeană*. spunea despre acest volum eveniment – Vasile Puşcaş, coordonator al lucrării. Colectivul de autori îi cuprinde pe Florin Abraham, Vasile Sebastian Dâncu, Codruţa-Ştefania Jucan-Popovici, Dumitru Preda, Mariana-Narcisa Radu, Gabriel-Virgil Rus, Tudor Salanţiu, Ionel N. Sava, Şerban Turcuş, Veronica Turcuş şi Vasile Vesa.