Industria financiară din România este profund îngrijorată de măsurile anunțate de Guvernul României precum și de inițiativele legislative aprobate de Camera Deputaților în condițiile în care introducerea unei astfel de taxe financiare și aprobarea pachetului de trei legi privind plafonarea dobânzilor, limitarea valorii recuperabile a creanțelor cesionate și eliminarea caracterului de titlu executoriu al contractelor de credit cu caracterul lor retroactiv conduc la riscuri mari asupra stabilității sectorului bancar cu impact direct asupra capacității de creditare a populației, companiilor și a statului român. Efectele sunt deja resimțite prin deprecierile de pe piața de capital (peste 1,5 miliarde euro pe bursele interne și internaționale în acest moment) care sancționează măsurile asupra industriei financiare.
Provocarea acestui dezechilibru afectează semnificativ dezvoltarea economiei României și perspectivele acesteia. Acest fapt fragmentează eforturile de integrare și conduce la o serie de efecte adverse cum sunt reducerea avuției nete și adâncirea diferențelor dintre clasele sociale, precum și creșterea migrației.
Impactul măsurilor anunțate pare a fi doar asupra instituțiilor financiare, acestea urmând să plătească această taxă din capital, însă costul final va fi plătit de noi toți prin restrângerea creditării cu un puternic impact negativ asupra consumului, producției și investițiilor și, implicit, cu efecte asupra bugetului de stat pe viitor. Prin astfel de măsuri, în fapt, economia României devine mai vulnerabilă la eventuale șocuri externe de natura crizelor internaționale. Impactul cumulat al celor patru măsuri ce urmează să se aplice nu a fost evaluat din punct de vedere cantitativ, însă se poate deja aprecia că vor exista consecințe nefaste asupra industriei financiare, dar în principal asupra economiei în general. Aceasta taxă pe activele financiare, plafonarea dobânzilor, limitarea valorii recuperabile a creanțelor cesionate, eliminarea caracterului de titlu executoriu al contractelor de credit și modificarea legii privind darea în plată afectează semnificativ posibilitatea de creditare în condiții de raționalitate economică. Taxa pe active se aplică indiferent dacă instituțiile financiare sunt profitabile sau nu, ceea ce înseamnă că unele instituții financiare își vor reduce profitul, unele vor înregistra pierderi, iar alte instituții de credit își vor adânci pierderile. Reducerea capitalului conduce în mod direct la frânarea creditării, iar acționarii, în acest nou context, ar putea fi nevoiți să își reconsidere planurile investiționale și modelul de afaceri. Astfel, o mare parte din populația și companiile din România ar putea să fie în poziția să nu mai aibă acces la credite.
Piața financiară prin asociațiile sale solicită tuturor factorilor responsabili cu atribuții în buna funcționare a piețelor financiare din România realizarea de urgență a unui studiu de impact privind cele patru măsuri care se doresc a fi introduse pentru a vedea în ce măsură este afectat sectorul financiar-bancar în calitatea sa de Infrastructură Critică Națională. Semnatarii solicită în același timp opinia Băncii Centrale Europene și a Comisiei Europene privind respectarea criteriilor de stabilitate financiară, a principiilor de drept la nivel european și a liberei circulații a capitalului.
Industria financiară prin semnatarii acestei scrisori ridică semne de întrebare cu privire la modul în care a fost concepută taxa anunţată ieri de Ministerul Finanţelor Publice, respectiv condiţionarea acesteia de ROBOR, o dobândă stabilită de piaţă. ROBOR este rezultatul cererii şi a ofertei pe piaţa interbancară, depinzând de o serie de factori independenţi sistemului bancar. Inflația este principalul factor determinant al evoluției nivelului ROBOR.
Finanțarea a avut un rol primordial pentru ieșirea din criză a României, în condiţiile în care instituţiile de credit din România au fost printre puținele din Europa care nu numai că nu au avut nevoie de bani publici în perioada de criză, ci au și păstrat fonduri în țară. Prin urmare, sistemul bancar a contribuit în ultimii ani pe plan local cu fonduri de miliarde de euro, care au susținut economia românească.
Industria financiară avertizează că prin proiectul de OUG românii sunt încurajați să își retragă economiile realizate prin muncă cinstită timp de 11 ani la Pilonul II de pensii, economii prin care aceștia au devenit cel mai important investitor în economia românească. Acest îndemn la retragerea economiilor îi va lăsa mai săraci în viitor, când, la vârsta pensionării, nu își vor mai putea completa veniturile necesare traiului zilnic. Pe fondul declinului demografic de notorietate această măsură va condamna definitiv românii la sărăcie și captivitate față de sistemul public de pensii, din ce în ce mai împovărat de volumul plăților pe care trebuie să le onoreze lună de lună.
Aceste măsuri pun în pericol nu doar pensiile private viitoare ale românilor, ci și economia României în ansamblu. Noul proiect de OUG va reduce semnificativ cea mai importantă acumulare de capital autohton din istorie, mărind astfel dependența țării, atât a bugetului de stat, cât și a sectorului privat, de finanțările externe. Măsurile vor avea un impact negativ masiv și imediat asupra pieței de capital și vor crește costul de finanțare a datoriei publice.
Prin aceste măsuri Guvernul creează un cadru legislativ ostil de natură să izoleze România față de mediul de afaceri internațional. În același timp, administratorii Pilonului II sunt anihilați de combinația reducerii cu 67% a comisioanelor de administrare, concomitent cu noi cerințe nerealiste de capital.
Industria financiară trage un semnal de alarmă cu privire la efectele nocive la nivelul întregii economii pe care le poate avea introducerea unei taxări suplimentare în sistemul financiar și solicită Guvernului și Parlamentului României repararea de urgență pentru evitarea destabilizării sectorului financiar și a finanțării României.
Ne exprimăm speranța ca statul român să consolideze relația cu principalii săi finanțatori, respectiv băncile locale și fondurile de pensii, atrăgând astfel sprijinul unei categorii de finanțatori de ultimă instanță, care în toate perioadele de criză și-au dovedit importanța și buna credință.
Sistemul financiar îşi reafirmă angajamentul pentru susţinerea în continuare a dezvoltării economiei locale și solicită autorităţilor conlucrarea în acest sens inclusiv prin evitarea unor iniţiative de natură să afecteze demersurile şi contribuţia acestuia la creşterea economică. Reiterăm importanţa predictibilităţii fiscale pentru un mediu de afaceri sănătos care poate susţine o creştere sustenabilă pe termen lung şi ne exprimăm, încă o dată, disponibilitatea către un dialog deschis, pentru identificarea unor soluţii reale ce pot contribui la dezvoltarea României.
Semnatari:
1. Asociația Română a Băncilor
2. Asociația Administratorilor de Fonduri din România
3. Asociaţia CFA România
4. Asociația de Plăți Electronice din România
5. Asociația pentru Pensiile Administrate Privat din România
6. Asociatia Analiștilor Financiar-Bancari din România
7. Asociația Română a Brokerilor de credite
8. Asociația Societăților Financiare din România
9. Bursa de Valori București
10. Consiliul Patronatelor Bancare din România
11. Uniunea Națională a Societăţilor de Asigurare și Reasigurare din România
12. Uniunea Naţională a Societăţilor de Intermediere și Consultanţă în Asigurări din România
Nota editorului: Mi-aş fi dorit să încheiem acest an cu ştiri pozitive. Din păcate însă, mă văd nevoit să dau publicului cititor acest avertisment lansat de toate asociaţiile de profil din industria financiară. Este un strigăt fără precedent, într-un moment fără precedent, întrucât guvernanţii ne mai dau o mostră nu de diletantism ci mai degrabă de rea voinţă! Primele efecte s-au văzut ieri pe bursă: câteva miliarde şterse cu buretele- iar din aceste trei miliarde statul ar fi încasat nişte impozite! Dar pentru stat nu asta contează, ci să demonstreze că ia de la bogaţi şi dă la săraci. Este un prim pas, unul mare către sărăcirea unei mari părţi a populaţiei şi către spolierea avuţiei naţionale! Păcat! La Guvern anul acesta nu locuiesc nici Moş Nicolae, nici Moş Crăciun şi nici măcar Moş Gerilă! Pe holurile Palatului Victoria, mai mult ca sigur, îşi face veacul acum Krampus: dar unul care nu bagă în saci copii care nu au fist cuminţi, ci le fură viitorul!
COMMENTS