Îmbunătățirea gradului de educație financiară a devenit o misiune fundamentală, de importanță strategică în România, deopotrivă pentru autorități, companii și mediul academic, fiind un pilon esențial pentru dezvoltarea piețelor financiare. Aceasta a fost concluzia Conferinței Internaționale ISF2020 „Noile generații de consumatori de servicii financiare – cum îi formăm, cum îi educăm”, organizată de către Institutul de Studii Financiare (ISF), în 24 noiembrie 2020.
Evenimentul, care a fost transmis online, s-a bucurat de prezența unor reprezentanți la vârf ai Autorității de Supraveghere Financiară, ai Autorității Europene pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA), ai Autorității Europene de Asigurări și Pensii Ocupaționale (EIOPA), precum și ai Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD). De asemenea, la conferință au participat reprezentanți ai mediului academic și ai entităților care activează în piața financiară non-bancară.
Subiectul central al conferinței a generat dezbateri pline de conținut și a adus, totodată, în atenția opiniei publice importanța educației financiare pentru viitorul noilor generații, mai ales în contextul în care România se află, momentan, printre ultimele poziții în clasamentul acestui domeniu.
Președintele Autorității de Supraveghere Financiară, Nicu Marcu, a punctat în deschiderea discursului său, că educația financiară este una dintre direcțiile fundamentale de acțiune ale Autorității, care invită, în același timp, la responsabilizare socială și individuală în materie de risc și beneficii. „Ceea ce ne propunem este ca prin educație financiară să asigurăm o corectă înțelegere a modului în care funcționează piața financiară non-bancară, instrumentele și serviciile pe care le utilizăm, în calitate de consumatori”, a precizat Nicu Marcu.
Dincolo de rolul de responsabilizare a consumatorului de servicii financiare, educația financiară reprezintă, de asemenea, și un mijloc eficient de protejare a drepturilor și intereselor legitime ale acestuia. Investitorul de pe piața de capital, participantul la sistemul de pensii, asiguratul, care au un grad ridicat al cunoștințelor în materie financiară, riscă mult mai puțin să ia o decizie care să le afecteze bugetul sau care să le lezeze vreun drept sau vreun interes.
„Educația investitorului reprezintă un subiect tot mai discutat. V-ați putea întreba de ce ESMA este atât de interesată de un astfel de subiect precum educația investitorului? În primul rând, în mod firesc, am avut și continuăm să avem un interes solid pentru protecția investitorului. Protecția acestuia reprezintă o precondiție pentru piețe financiare puternice și stabile. Trebuie să construim și să păstrăm încrederea investitorilor în piețele de capital, altfel nu va mai exista dorința de a investi, iar acest aspect va avea, în final, consecințe negative asupra industriei serviciilor financiare, dar, mai ales, asupra economiilor, în ansamblu”, a declarat Verena Ross, Director executiv la Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe.
Pe de altă parte, Timothy Shakesby, Coordonator al Direcției Conduită și Supraveghere din cadrul EIOPA a subliniat rolul extrem de important al educației financiare în această perioadă când întregul tablou al piețelor financiare este afectat de pandemia COVID-19.
„Luarea deciziilor financiare depinde de educația financiară existentă, mai ales în situația pandemiei, un context nou la care atât oferta, cât și cererea de servicii financiare se adaptează”, a spus Timothy Shakesby.
La rândul său, Vicepreședintele Autorității de Supraveghere Financiară, Dan Armeanu, a explicat că la nivel microeconomic, nivelul redus de educație financiară are efecte negative pe termen lung în plan economic și social, care se pot, de altfel, accentua.
„Această criză generată de pandemie practic a provocat la nivel mondial un grad ridicat de impredictibilitate a mediului economic și financiar și a indus modificări pe diverse piețe, cum este piața forței de muncă, context în care oamenii sunt nevoiți să ia decizii financiare neprevăzute care le pot afecta nivelul de viață”, a arătat Dan Armeanu.
Tot în acest context al crizei sanitare și economice pe care o traversează întreaga lume, doamna Flore-Anne Messy, Coordonator al diviziei de asigurări, pensii private și piețe financiare din cadrul OECD, a subliniat importanța protejării grupurilor vulnerabile prin educație financiară pentru a depăși situația generată de pandemia COVID-19.
„Pe baza studiului recent privind nivelul de educație financiară al adulților, prezentat de OECD în iunie 2020, a reieșit nivelul redus de adaptare financiară înregistrat în special în țările din estul și sud-estul Europei. Dacă înainte de pandemie procentul celor care reușeau să economisească în mod activ era la aproximativ 50%, după aceste luni, nivelul s-a redus la 25% din totalul populației. Există clar o relație directă între nivelul de reziliență financiară și cel de educație financiară”, a precizat Messy.
Participanții la conferința organizată de ISF au subliniat faptul că educația financiară trebuie să aibă un rol important în sistemul de învățământ al generației viitoare, care are comportamente financiare total diferite față de cele anterioare.
Conform prezentării susținute de reprezentanta OECD, noile generații au cunoștințe și comportamente financiare mai reduse comparativ cu restul populației – economisesc mai puțin, nu au o planificare bugetară, riscând pe termen lung să înregistreze un nivel ridicat de stres financiar din cauza neglijenței legate de deciziile lor financiare. „Tocmai de aceea, tinerii – grupa de vârstă 15-24 ani – au fost cei mai afectați de riscul de șomaj și orice reducere a venitului i-a afectat semnificativ în aceste luni pandemice, neavând un suport financiar economisit”, a arătat Messy.
Aceeași preocupare pentru noile generații a arătat-o și Verena Ross, care a afirmat că „milenialii”, ajunși recent la maturitate, abordează deciziile de investiție diferit față de predecesorii lor. „În timp ce generațiile trecute colaborau în mod tradițional cu băncile sau cu alți consultanți financiari vizitând ghișeele, deci față în față, ceea ce presupune o serie de limitări, tinerii – mulți dintre ei antreprenori – își procură tot mai mult informația de pe Internet și folosesc furnizori de servicii online”, a menționat Directorul executiv la ESMA.
La rândul său, Nicu Marcu a spus că A.S.F. a abordat prin programele sale specifice de educație financiară toate categoriile de vârstă, dar și-a îndreptat atenția, cu precădere, către tineri. Președintele A.S.F. a împărtășit din experiența de profesor universitar și a menționat faptul că România are o tânără generație digitalizată, cu apetit ridicat pentru informație și extrem de conectată la realitate, iar tehnologiile digitale pot deveni mijlocul prin care se pot îmbunătăți eficiența și rezultatele educației financiare, cu condiția ca modalitatea de învățare să fie interactivă și plăcută, mai exact să răspundă preocupărilor tinerilor.
„În această privință, pornim la un drum lung – știm că rezultatele se văd în timp și, de aceea, trebuie să fim pregătiți pentru un efort susținut și de durată. Așa cum spuneam, în decursul ultimilor cinci ani am privit îmbunătățirea nivelului de educație financiară, la nivel național, ca fiind una dintre prioritățile noastre. După cum cred că știți deja, avem foarte multe programe pe care le dezvoltăm în colaborare cu licee și cu universități din toată țara. Cifrele sunt motivante – de acțiunile noastre adresate învățământului preuniversitar au beneficiat peste 150.000 de elevi, am dezvoltat programe de pregătire pentru peste 2.000 de profesori și lectori voluntari pentru școli și licee, peste 12.000 de studenți din centre universitare din toată țara au asistat la conferințele, seminariile și lecțiile deschise pe care le-am gândit special pentru ei”, a mai declarat Președintele A.S.F.
Incluziunea financiară a reprezentat o altă latură a procesului de educație financiară, care a fost dezbătută în cadrul Conferinței ISF. Valentin Ionescu, Directorul Direcției de Strategie și Stabilitate Financiară din cadrul A.S.F. și, totodată, Președintele ISF, a arătat că educația financiară trebuie să se axeze pe obiective principale implementabile pe diferite direcții strategice de acțiune, plecând atât de la necesitatea creșterii nivelului de protecție a consumatorilor, cât și de la necesitatea îmbunătățirii nivelului de capabilitate financiară și al gradului de incluziune financiară. El a mai spus că incluziunea financiară reprezintă conceptul conform căruia indivizii și întreprinderile au acces la produse și servicii financiare utile și accesibile care corespund nevoilor lor.
Conferința Internațională ISF2020 „Noile generații de consumatori de servicii financiare – cum îi formăm, cum îi educăm” – ediția a VI-a – a reprezentat o platformă de discuții extrem de utilă, prin intermediul căreia au fost lansate o serie de principii și de idei, ce vor reprezenta adevărate capete de pod pentru evenimentele viitoare de dezbatere pe tema educației financiare.
COMMENTS