Deficitul de masă lemnoasă pe piață în toamna anului 2022 a fost rezultatul unui volum recoltat și transportat în ultimele 4 luni ale anului 2022 cu 1 milion de mc mai mic decât volumul recoltat în ultimele 4 luni ale anului 2021, situație de criză transformată în haos de ordonanța privind plafonarea prețurilor lemnului de foc. În linie cu volumul mai mic de masă lemnoasă disponibilă în piață, indicii producției industriale pentru industria lemnului au înregistrat o scădere a activității la 77,9 % în luna noiembrie 2022 față de luna noiembrie 2021. Nivelul speculativ al prețurilor lemnului atins în toamna anului 2022 continuă în 2023, conform rezultatelor licitațiilor principale organizate de RNP – Romsilva, care consemnează prețuri ale lemnului pe picior, nerecoltat și nesortat, mai mari decât prețurile lemnului industrial valoros, sortat la drum auto forestier, din Europa. Scădedea volumului de masă lemnoasă recoltată continuă în 2023,cu un volum transportat de la locul recoltării înregistrat în SUMAL în luna ianuarie 2023 care atinge un minim al ultimilor ani, respectiv 945 000 mc față de 1 244 000 mc în luna ianuarie din 2022.
În loc să adreseze cauzele blocajelor, Ministerul Mediului propune măsuri care continuă să amplifice blocajele. Astfel , Ministerul propune o revizuire retroactivă, pe 10 ani, a evaluării de mediu a amenajamentelor silvice. “Sute, chiar mii de amenajamente silvice vor fi revizuite”, conform unei declarații d-lui Ministru Barna Tánczos făcută în 27 ianuarie, în cadrul unui eveniment la Harghita. Procedura va conduce la suspendarea aplicării amenajamentelor pentru 50-70% din fondul forestier național, în evaluarea Asociației Industriei Lemnului – Prolemn, care solicită Ministerului să nu promoveze acest act normativ în actuala formă și să adopte modele europene aplicabile.
Într-un comunicat de presă, Federația Proprietarilor de Păduri și Pășuni – Nostra Silva a anunțat: „La 12 ianuarie 2023, Înalta Curte de Casație și Justiție a respins printr-o decizie definitivă recursul declarat de Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor împotriva unei încheieri a Curții de Apel Alba Iulia prin care au fost suspendate Ordinele 1945, 1946 și 1947 din 26 octombrie 2021 semnate de ministrul Barna Tánczos. Cele trei ordine de ministru reglementau procedura de revizuire a evaluării de mediu a amenajamentelor silvice.”
La nici o săptămână, miercuri, 18 ianuarie, Ministerul Mediului a organizat o dezbatere publică – link aici – pe un proiect de Hotărâre de Guvern de revizuire a evaluării de mediu a amenajamentelor, anunțând nonșalant preluarea conținutului ordinelor suspendate în proiectul de hotărâre de guvern, ca fiind o soluție negociată cu Comisia Europeană pentru închiderea procedurii de infringement pe domeniul pădurilor.
Federația Proprietarilor de Păduri atrage atenția în comunicat: promovarea unei reglementări cu același conținut cu ordinele suspendate de Curtea de Apel Alba Iulia și Înalta Curte de Casație și Justiție încalcă prevederile art. 14 alin. (5) din Legea 554/2004 a contenciosului administrativ: „în ipoteza în care se emite un nou act administrativ cu același conținut ca și cel suspendat de către instanță, acesta este suspendat de drept”.
În mod evident, promovarea HG-ului cu același conținut cu ordinele deja suspendate nu poate conduce decât la un singur deznodământ: suspendarea acesteia în instanță, cu riscul de continuare a procedurii de infringement și de adâncire a blocajelor din sector.
Prezent la o dezbatere la Miercurea-Ciuc, la o conferință organizată de Asociația Proprietarilor și Administratorilor de Păduri din Estul Transilvaniei, dl Ministru Barna Tánczos a declarat: „Anul 2023 va fi un an greu, pentru că sute, mii de amenajamente silvice vor fi revizuite pentru a corespunde cerințelor europene în ceea ce privește procedurile de aprobare la agențiile de mediu.”
Într-o analiză extinsă, portalul Fordaq – Comunitatea Forestierilor arată că promovarea în forma propusă de proiectul de Hotărâre de Guvern a revizuirii retroactive a evaluării de mediu a amenajamentelor silvice ar conduce la suspendarea aplicării amenajamentelor silvice pentru 50-70% din fondul forestier național, cu amplificarea deficitului de resursă de lemn atât pentru aprovizionarea populației cu lemn de foc cât și a industriei lemnului cu resursă.
Pe fond, se arată în analiza Fordaq, după 3 ani de tergiversare a adoptării unei soluții aplicabile, HG-ul propune o procedură de evaluare de mediu a amenajamentelor silvice care durează 1-2 ani, extrem de birocratică și redundantă practic cu elaborarea amenajamentelor silvice conform normelor tehnice reglementate de către stat, cu ignorarea modelelor europene care unifică și integrează procedura de elaborare a amenajamentelor silvice cu cea de evaluare de mediu.
În acest context, Asociația Industriei Lemnului – Prolemn arată că, în loc să adreseze cauzele blocajelor din sectorul forestier, sensul evoluțiilor este de continuare și amplificare a blocajelor:
- În toamna anului 2022, în contextul deficitului de resursă de lemn din piață și a exploziei prețurilor lemnului, Guvernul a adoptat măsura artificială a plafonării prețurilor lemnului de foc. Măsura a creat haos, penurie și creșterea prețurilor lemnului de foc pentru populație către nivele speculative, contrar a ceea ce s-a dorit. De remarcat că ordonanța de urgență este în vigoare și în prezent și continuă să producă aceleași efecte contrare celor dorite!
- Pe fondul haosului de pe piața lemnului creat în toamna anului 2022 și a unei oferte reduse la jumătate față de anii anteriori, prețurile de adjudecare la licitațiile de lemn pe picior ale Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva au continuat să crească, atingând o medie națională de 410 lei/mc. Acest preț mediu este de trei ori mai mari decât prețurile anului 2020 și de aproape 2 ori și jumătate față de 2021. În România, prețul lemnului pe picior (în pădure, neexploatat!) a ajuns să fie mai mare decât prețul bușteanului de gater, lemn industrial de calitate superioară, sortat la drum forestier, în Europa!
- Regia Națională a Pădurilor nu a reușit să pună în piață decât 3,1 milioane mc lemn fasonat, din volumul de 4,75 milioane mc la care s-a angajat la începutul anului 2022. Rezultatul a fost creșterea deficitului de lemn în piață, care se va amplifica în 2023, ca rezultat al obligației de a pune 50% din volum în piață sub formă fasonată, tranziție puțin pregătită.
Ca rezultat al tuturor acestor evoluții, Institutul Național de Statistică consemnează un rezultat care nu lasă loc de interpretări privind dimensiunea crizei: conform comunicatului INS privind indicii producției industriale, producția în industria lemnului a înregistrat în luna noiembrie 2022 un nivel de 77,9 % față de noiembrie 2021 !
Cătălin Tobescu, Președintele AIL – Prolemn: „În final, populația României plătește costul crizei în care se afundă sectorul forestier, prin prețurile exorbitante ale lemnului de foc și peleților, dar și ale mobilei, cherestelei pentru construcții, ambalajelor, produselor din industria celulozei și hârtiei. În loc să avem o dezvoltare bazată pe resursa regenerabilă de lemn, aceste evoluții fac din România o piață de desfacere pentru produse din import. Drept dovadă, în 2022 importurile de mobilă au depășit 1 miliard de Euro.”
În acest context, Asociația Industriei Lemnului – Prolemn solicită Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor să nu promoveze actuala formă a proiectului de Hotărâre de Guvern privind evaluarea de mediu a amenajamentelor silvice. În schimb, Ministerul să ia în considerare modelele și soluțiile europene, identificate și propuse inclusiv prin mecanismele de asistența tehnică din partea Comisiei Europene.
AIL – Prolemn solicită de asemenea, în conformitate cu normele de tehnică legislativă, ca Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor să își asume și să prezinte o evaluare de impact a proiectului legislativ propus în actuala formă: număr de amenajamente silvice care vor intra în revizuire, durata procedurii de evaluare de mediu, impact asupra resursei de lemn care va fi disponibilă în piață.
În același timp, pentru detensionarea situației precare a resursei de lemn din piață, RNP – Romsilva trebuie să pună în piață un volum de masă lemnoasă la nivelul posibilității stabilite de amenajamentele silvice, iar prețurile de pornire la licitație să fie stabilite corect, în baza prețurilor de referință, pe fundamente economice.
COMMENTS