Potrivit datelor publicate de INS, câștigul salarial mediu brut din luna august 2019 a fost de 5.091 lei, cu 2,2% mai mic faţă de luna anterioară. Câştigul salarial mediu nominal net s-a diminuat cu 2,4%, până la 3.044 lei, respectiv 643 de euro la cursul mediu al lunii septembrie, în care au fost încasaţi şi cheltuiţi banii câştigaţi aferent lunii iunie. De reținut, scăderea de 75 lei net ține de sezonalitate, fiind însă ceva mai mare decât de obicei în termeni procentuali.
Ajustat cu nivelul preţurilor (53% din nivelul mediu european, potrivit Eurostat) puterea de cumpărare în euro a salariului mediu s-a diminuat la 1.212 de euro (echivalent, la preţurile medii din UE). Salariul real de referinţă (puterea de cumpărare exprimată ca indice raportat la cea din octombrie 1990, ultima de dinaintea liberalizării preţurilor) s-a diminuat cu 5,3 puncte procentuale comparativ cu luna anterioară, până la 210,4%.
În pofida revenirii ratei inflaţiei măsurată la consumator sub nivelul de patru procente, puterea de cumpărare a salariului faţă de aceeaşi lună a anului anterior a coborât ușor sub pragul de 10%, unde nu a mai fost doar în luna martie a anul curent. Evoluția câștigurilor s-a decuplat de cea a productivității muncii, aflată în scădere pronunțată din 2017 încoace.
În 2019, puterea de cumpărare a salariului mediu a avansat cu 11,2%, în timp ce creșterea productivităţii lunare medii pe primele șapte luni din 2019 a fost egală cu zero (după +6,2% în 2017 și +3,1% în 2018). Este o relație care, în pofida problemelor întâmpinate în a găsi forță de muncă, nu poate fi susținută pe termen mai lung.
Construcțiile în frunte, telecomunicațiile ultimele la creșteri de salarii
Pe ramuri de activitate, cea mai mare creştere de salarii faţă de aceeaşi lună a anului precedent s-a consemnat, din nou, în sectorul de construcţii (după facilităţile acordate la nivel naţional s-a ajuns la 48,5% ca valoare nominală şi +43% în termeni reali). Pe poziţia a doua, la mare distanță, figurează
activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice (+20,3% nominal şi +15,8% real).
Alte opt sectoare de activitate s-au situat deasupra mediei naţionale. Zona de hoteluri și restaurante (+18,4% nominal şi +14% ca putere de cumpărare), învățământul (+16,4% nominal şi +12% ca putere de cumpărare) și sectorul de energie electrică şi termică, gaze, apă (+15,4% nominal şi +11,1% ca putere de cumpărare) au consemnat în termeni reali mai mult de un punct procentual peste această medie.
De reținut, însă, cam toate segmentele mai importante ale economiei s-au plasat destul de clar sub medie, cu industria prelucrătoare (+12,7% nominal şi +8,5% creştere reală), situată la circa 91% din media naţională. Comerțul și-a redus ritmul de creștere al salariilor reale la aproape șapte procente, intermedierile financiare la cinci procente iar tehnologia informației a ajuns la un avans de doar trei procente.
La coada clasamentului creșterilor salariale, sub pragul de 7% în termeni nominali sau 3% în termeni reali, s-au plasat sectorul de sănătate și asistență socială ( prin efect de bază, deoarece salariile au fost mărite deja la nivelul prevăzut pentru 2022) și, oarecum surprinzător, telecomunicațiile.
COMMENTS