„În astfel de perioade volatile, cea mai bună strategie este să limităm extremele. Am lăsat la o parte frica exagerată, menţinând poziţiile avute pe acţiuni şi am încercat să construim un portofoliu cu volatilitate cât mai scăzută. Odată pieţele având un tonus pozitiv, am fost în situaţia favorabilă de a avea investitorii alături de noi şi de a putea achiziţiona acţiuni; această categorie de active a fost şi rămâne pentru noi o zonă favorită pentru investiţii. Este bine să conştientizăm că există o relaţie direct proporţională între risc şi câştig. Clujul este pe primul loc la capitolul investiţii în fondurile noastre. Este drept, Clujul este în general pe un loc fruntaş la economisirea tradiţională, aşadar uşor de înţeles şi apetitul pentru acest gen de investiţii.” spune Aurel Bernat, directorul general al BT Asset Management.
Cum a fost pandemia pentru industria fondurilor de investiţii? Cum se pot face performanţe investiţionale atât de bune cum are BT Am în vremuri tulburi?
Pandemia a adus două realităţi succesive; prima parte a efectului pandemic a născut incertitudine, frică de necunoscut, exagerarea aşteptărilor negative. În acest context, industria fondurilor de investiţii a suferit o scădere a activelor administrate, însă a demonstrat capacitatea de oferire a lichidităţii către clienţi şi un business nealterat. În a doua parte a pandemiei (din toamna anului 2020 încoace), încrederea a revenit la cote ridicate, investitorii punându-şi încrederea într-o revenire economică relativ rapidă, la nivelele anterioare crizei. Trăim încă aceste momente, anul 2021 fiind până la jumătatea anului unul extrem de favorabil investitorilor şi, implicit, industriei fondurilor de investiţii.
În astfel de perioade volatile, cea mai bună strategie este să limităm extremele. Am lăsat la o parte frica exagerată, menţinând poziţiile avute pe acţiuni şi am încercat să construim un portofoliu cu volatilitate cât mai scăzută. Ca fapt divers, în general volatilitatea scăzută linişteşte investitorii. Odată pieţele având un tonus pozitiv, am fost în situaţia favorabilă de a avea investitorii alături de noi şi de a putea achiziţiona acţiuni; această categorie de active a fost şi rămâne pentru noi o zonă favorită pentru investiţii.
Cum consideraţi că s-au descurcat românii în privinţa balanţei venituri/cheltuieli? Care a fost comportamentul lor legat de investiţii?
Uitându-ne la cifre, populaţia reuşeşte să economisească şi chiar o face în mod activ. A crescut şi ponderea sumelor investite în fondurile de investiţii. Putem spune că românii s-au descurcat bine la capitolul venituri/cheltuieli şi în mod deosebit, simţim că apetitul pentru investiţii devine din ce în ce mai accentuat. Numărul mare de listări noi, supra-subscrierea ofertelor primare, interesul faţă de fondurile de acţiuni locale, toate confirmă un trend atrăgător pentru toate categoriile de active.
Între criză şi riscuri există o relaţie direct proporţională: cum au perceput românii de această dată riscurile? Aţi sesizat schimbări de comportament printre clienţii Dvs?
Este bine să conştientizăm că există o relaţie direct proporţională intre risc şi câştig, iar românii au înţeles perfect în criza anterioară (2008) că într-o criză se nasc oportunităţi, iar oportunităţile trebuie fructificate. Am fost martorii unor schimbări comportamentale absolute la nivel investiţional. În 2020 fondurile de acţiuni locale nu au pierdut active, din contră, am încheiat un an cu active în creştere. Acest fapt se explică prin înţelegerea produselor de către investitori şi o dorinţă clară de profit de pe urma crizei. În ciuda efectului dur, faptul că şocul pandemic a fost scurt a generat interes investiţional ridicat, fapt demonstrat şi de rapiditatea cu care şi-au revenit principalii indici bursieri.
Mulţi români sunt implicaţi pe piaţa criptomonedelor, semn că au apetit de risc ridicat: pot fi aceştia atraşi către fonduri cu grad de risc mai ridicat?
Nu aş face o paralelă directă între piaţa crypto şi cea a fondurilor de investiţii. Putem doar sugera oricui că este înţelept să înţelegem pe deplin produsele pe care le utilizăm, în aşa fel încât să ne surprindă cât mai puţin evoluţia lor. Cred cu tărie că nu trebuie sărite etapele procesului de investiţie, paşii trebuie să fie hotărâţi şi progresivi. Îndemn persoanele care economisesc tradiţional să înceapă să investească în fondurile de venit fix (obligaţiuni), mai apoi să descopere fondurile mixte (componenta minimă de acţiuni), pentru ca mai apoi să se obişnuiască cu fondurile de acţiuni. După ce toţi aceşti pasi au fost parcurşi, consider că fiecare va putea decide dacă şi când este momentul pentru alt gen de plasamente cu risc ridicat.
Ce recomandări investiţionale aveţi pentru deţinătorii de sume plasate în depozite bancare, destul de importante la momentul actual?
Inflaţia este un inamic invizibil. Banii care stau pasiv şi nu sunt folosiţi activ ca mijloc investiţional în cele din urmă se devalorizează. Cred că fiecare persoană trebuie să aibă sume în depozite bancare sau conturi curente încât să aibă acoperite orice cheltuieli neprevăzute, însă rezonabile. În rest, banii să lucreze în numele beneficiarului lor, prin investiţii inteligente.
Media comportamentală o cunoaştem din comunicatele AAF, dar aş vrea să aflăm şi anumite nuanţe: cum au evoluat plasamentele clienţilor din zona Cluj în pandemie? Ce caracteristici ale evoluţiei acestora putem desprinde din cifre?
Clujul este pe primul loc la capitolul investiţii în fondurile noastre. Este drept, Clujul este în general pe un loc fruntaş la economisirea tradiţională, aşadar uşor de înţeles şi apetitul pentru acest gen de investiţii. Cu adevărat îmbucurător este faptul că în Cluj avem numărul cel mai mare de vânzări ale produselor de investiţii recurente, acele ordine de transfer lunare predefinite, către fondurile de investiţii. Este un bun indiciu de comportament investiţional, acela al economisirii periodice de sume predefinite, pe termen lung şi în general pe fondurile de acţiuni. Într-un cuvânt, o reţetă de succes în investiţii.
Ce e de făcut pentru că active ce pot fi investite în România să nu mai plece peste graniţă, în lipsa unor opţiuni interne de plasament în condiţii profitabile ambelor părţi?
Piaţa locală demonstrează performanţa. Avem o piaţă care reuşeşte să aducă jucători noi, listări relevante şi un interes în creştere. În plus, anul 2021 demonstrează că putem fi mai performanţi decât multe alte pieţe considerate mature. Cred că este important ca noi toţi, administratori de pensii, fonduri de investiţii, companiile listate, companii care doresc să se listeze, investitori de succes sau cei care doar se gândesc să investească, să vorbim cât mai mult despre piaţă, despre aşteptări, potenţial şi în general să încercăm să creăm pozitivism prin atitudine şi mai puţin focus către elementele care nu ajută la dezvoltare şi pe care trebuie să recunoaştem că le regăsim şi pe alte pieţe.
Cum vedeţi piaţa fondurilor de investiţii în acest an?
Optimist. Mijlocul anului 2021 ne-a confirmat acest optimism, iar dacă fereastra de oportunitate investiţională creată prin dobânzile mici, inflaţie controlabilă şi pieţe de acţiuni pe trend ascendent se menţine, atunci vom putea vorbi de un 2021 benefic tuturor. Până atunci însă nu trebuie decât să fim încrezători în economia locală şi să investim periodic.
COMMENTS