Volubil, plin de energie, dornic de a împărtăşi celor din jur cunoştinţele sale şi de a face înaltă performanţă împreună cu echipa pe care o conduce. Aşa l-am putea caracteriza, pe scurt, pe George Georgakopoulos, Preşedinte Executiv al Bancpost şi Country CEO pentru România al grupului Eurobank, omul în al cărui CV găsim, dincolo de două decenii în domeniul bancar la Barclays şi Bancpost, instituţii de învăţământ celebre unde şi-a perfecţionat calităţile şi cunoştinţele: Facultatea de Drept de la Atena, Universitatea din Glasgow, International Institute for Management and Development, London Business School şi INSEAD.
Domnule Preşedinte, în primul rând, felicitări şi succes în noua dumneavoastră funcţie. Care ar fi principalele obiective incluse în mandatul dumneavoastră de CEO?
În România, Eurobank Group, acţionarul majoritar al Bancpost, este un investitor pe termen lung, astfel că intenţionăm să deţinem şi pe viitor un rol important în sistemul bancar local. În acest sens, am în vedere două priorităţi. Prima prioritate se referă la serviciile pe care le oferim clienţilor noştri, iar cea de-a doua este legată de profitabilitatea noastră. De asemenea, dorim să derulăm o activitate bancară mai puternică şi mai sănătoasă în România.
Anul trecut a fost un an dificil pentru sistemul bancar, cu o pierdere record. Din informaţiile pe care le deţinem, pierderea totală a fost de circa 1 miliard de euro. Ar trebui să tragem concluzia că reorganizarea şi „curăţenia” s-au încheiat în sistemul bancar românesc?
N-aş spune că pierderile înregistrate de sistemul bancar în 2014 sunt neapărat un lucru rău. Dacă analizăm de unde provin pierderile, în mare măsură, acestea au rezultat din procesul de restructurare şi reorganizare a creditelor neperformante. Deşi sistemul bancar a primit iniţial o lovitură în ceea ce priveşte profitabilitatea, cel mai probabil ne-am ales cu un sistem bancar mai sănătos. Şi acesta este un lucru bun. După acest exerciţiu de curăţenie, sistemul rămâne foarte lichid, puternic capitalizat şi cu un volum de credite neperformante mult mai redus. Astfel, el are şanse mult mai bune de creştere şi, până la urmă, de a-şi îndeplini scopul în societate, acela de a sprijini economia şi de a-i sprijini pe clienţi. Aşadar, sistemul bancar va fi mai solid după 2014.
În ceea ce priveşte stadiul procesului de curăţenie şi reorganizare, grupul nostru ar putea constitui un barometru, deoarece noi am gestionat într-un ritm accelerat creditele neperformante şi procesul de reorganizare. Pentru noi, aceste acţiuni sunt aproape finalizate şi cred că pentru întregul sistem bancar situaţia este similară.
Credeţi că în acest an va exista o creştere semnificativă a volumului de credite noi?
Sperăm într-o creştere a volumului de credite noi şi am bugetat volume mai mari. Încă din 2014, am înregistrat creşteri ale sumelor acordate. Cred că va exista o creştere a creditelor noi, dar cât de mare rămâne de văzut. Rezultatul depinde foarte mult de încrederea consumatorilor, a companiilor şi de dorinţa lor de a se împrumuta, deoarece sistemul bancar este foarte lichid. Există mulţi bani în piaţă, iar băncile sunt deschise să acorde împrumuturi, deoarece cu toţii ne dorim să fim profitabili. Acest lucru porneşte dinspre solicitanţii de credite, persoane fizice sau juridice, de la cât de mult îşi doresc ei să contracteze un credit, şi este influenţat întru totul de încredere. Bineînţeles că noi, băncile, facem tot ceea ce depinde de noi pentru a întări sentimentul de încredere. Per ansamblu, aş putea spune că am observat deja o uşoară tendinţă de creştere.
În acest moment, raportul credite/depozite al sistemului este 1. Cea mai recentă intenţie a ECB este să injecteze noi lichidităţi în piaţă. Cum veţi gestiona acest raport?
Cred că este bine să avem un raport credite/depozite apropiat de 1, nu neapărat 1, pentru a dispune de o bază de finanţare sănătoasă pentru extindere. În România, avem un surplus de lichiditate. Singura problemă este să avem oportunitatea de a canaliza această lichiditate către piaţă şi urmărim cu atenţie toate aceste oportunităţi.
Cum a mers proiectul Atelierele de Afaceri Bancpost?
Atelierele de Afaceri Bancpost au reprezentat un experiment frumos pentru noi deoarece am invitat clienţii şi potenţialii clienţi din toată ţara nu pentru a le prezenta produsele noastre, ci pentru a le da posibilitatea să discute despre afacerile lor cu reprezentanţi din companii similare. Participanţii au considerat această iniţiativă foarte reuşită şi ne-au transmis un feedback foarte bun. Pentru o serie de oameni de afaceri, evenimentele organizate de Bancpost au reprezentat oportunitatea unui forum în cadrul căruia să-şi exprime opiniile şi să îşi dezvolte noi legături de afaceri. Suntem foarte mulţumiţi de aceste ateliere şi intenţionăm să le continuăm în viitor.
Pe ce produse mizaţi în 2015?
În calitate de bancă universală, oferim o gamă largă de produse, de la simple depozite până la soluţii financiare avansate şi produse complexe de trezorerie pentru clienţii companii mari. Nu cred că este necesar să ne dedicăm eforturile unui anumit produs, deoarece avem deja un portofoliu adecvat. În schimb, în 2015 ne vom concentra asupra modului în care ne servim clienţii. Ne vom strădui să ne înţelegem mai bine clienţii, să-i servim mai bine şi să le îndeplinim nevoile mai rapid şi mai eficient, la valoarea corectă pentru ei. Din acest motiv, preocuparea noastră nu este produsul, ci clientul.
Ne aflăm în mijlocul unei dezbateri aprinse pe tema împrumuturilor în franci elveţieni. Care este soluţia pe care Bancpost o vede la această problemă dificilă?
În primul rând, daţi-mi voie să vă spun că în ultimii ani Bancpost a depus un efort considerabil pentru a propune clienţilor împrumutaţi în franci elveţieni mai multe opţiuni, inclusiv conversia de monedă în condiţii favorabile. De exemplu, am derulat o campanie în 2013 prin care am oferit conversia la rate bune ale dobânzilor. Din păcate, am avut o rată de răspuns relativ limitată la momentul respectiv. Ne-am explicat acest efect prin prisma mesajelor incongruente care au ajuns la clientul final, au existat diverşi consilieri care au indus clienţilor din piaţă mesajul că ar avea opţiuni mai bune. Acest lucru este regretabil dacă analizăm situaţia actuală. Intenţionăm să ne sprijinim clienţii şi să-i ajutăm. La modul concret, prima acţiune a fost să scădem imediat dobânda. Alte măsuri sunt legate de oferirea de soluţii individuale pentru diminuarea temporară a efortului financiar al clienţilor în dificultate şi reanalizarea opţiunilor pe termen mai lung, cum ar fi restructurarea, conversia şi altele. Cazurile sunt diferite de la un client la altul. Este greu să aplicăm o soluţie general valabilă. Am reuşit în ultimii ani să ne sprijinim clienţii să depăşească situaţiile dificile şi considerăm că vom găsi căi prin care să continuăm să facem acest lucru şi în viitor. În acelaşi timp, salutăm discuţiile legate de Ordonanţa 46/2014 şi vom colabora îndeaproape cu autorităţile pentru a vedea când putem demara acest proces, deoarece suntem gata să îl implementăm şi să ne sprijinim clienţii şi prin intermediul acestei iniţiative.
Este falimentul personal o soluţie?
Nu credem că este. Întâmplător, mă aflam în Anglia când a fost implementată această soluţie acolo, cu ani în urmă. Lucram pentru un mare emitent de carduri de credit denumit Barclaycard, probabil cel mai mare emitent de carduri din afara SUA. Îmi amintesc că apelarea la falimentul personal a fost o decizie destul de nefastă pentru mulţi oameni care, fiind dezinformaţi sau prost sfătuiţi, au depus cerere de insolvenţă chiar dacă nu ar fi trebuit să o facă. Ulterior au ajuns într-o situaţie şi mai dificilă, în ceea ce priveşte obţinerea de credite şi revenirea la o viaţă normală. Din acest motiv, nu cred că aceasta este soluţia potrivită, în special pentru România, unde sistemul bancar, în general, are soluţii pentru a ajuta şi sprijini clienţii, cum ar fi restructurarea şi reorganizarea. După părerea noastră, aceste metode sunt mai eficiente pentru a depăşi dificultăţile şi a merge mai departe. Din experienţa mea anterioară într-o altă ţară, nu cred că falimentul personal este o soluţie bună nici pentru clienţi, nici pentru sistemul bancar.
Ce credeţi că va aduce anul 2015 pentru sistemul bancar românesc şi pentru Bancpost?
Pentru Bancpost, perspectivele sunt bune. Acţiunile derulate anul trecut ne-au ajutat să fim pregătiţi corespunzător pentru viitor. În ultimele luni ale anului 2014 am gestionat în mod accelerat creditele neperformante. Am luat unele decizii dificile privind managementul costurilor care sunt deja aproape implementate. Am început 2015 într-o formă financiară bună în ceea ce priveşte bilanţul şi potenţialul nostru de profitabilitate. După întregul efort de reorganizare, avem intenţia, şi considerăm că vom reuşi, să continuăm să fim una dintre principalele bănci din România. Dorim să ne păstrăm poziţia a şaptea din punct de vedere al depozitelor, poziţie pe care o deţinem şi acum, iar pe zona de creditare, să ne menţinem ca Grup, inclusiv cu ceea ce am înregistrat în afara României, pe locul şapte sau opt. Suntem o bancă importantă, sistemică şi suntem optimişti în privinţa performanţei Bancpost în 2015.
În ceea ce priveşte sistemul bancar, deşi nu cunoaştem caracteristicile fiecărei bănci, credem că a avut loc o gestionare amplă a creditelor neperformante şi a costurilor. Acest lucru ne face să considerăm că 2015 va fi probabil un an mai bun pentru sistemul bancar în ansamblul său. Pot spune că Bancpost este o organizaţie bine capitalizată, lichidă şi sănătoasă, capabilă să-şi sprijine clienţii şi cred că cea mai mare parte a sistemului bancar se va situa, de asemenea, pe poziţii similare.
Ştiu că va exista un test de Evaluare a Calităţii Activelor (AQR) pentru sistemul bancar românesc. Care va fi rezultatul după părerea dumneavoastră?
De fapt, multe bănci au trecut deja printr-un AQR. De exemplu, Bancpost a trecut printr-un AQR, ca parte a Eurobank. Este într-adevăr un exerciţiu solicitant. Rămâne de văzut care vor fi rezultatele. Aşa cum am mai spus, credem că băncile de aici au făcut managementul creditelor neperformante, iar autorităţile au impus rigoare în acest proces. Din acest motiv, există toate premisele ca rezultatele să fie bune.
Cum vedeţi proiectul Uniunea Bancară Europeană? Ce implicaţii va avea acesta asupra sistemului bancar din Grecia şi de asemenea asupra celui din România?
Eurobank este o bancă participantă la Mecanismul Unic de Supraveghere. Există un consens în domeniu şi dincolo de acesta, în mediul economic, şi anume că Mecanismul Unic de Supraveghere are o importanţă crucială pentru Zona euro şi Euro. Tind să cred acelaşi lucru. Pe termen mediu şi lung, el va contribui la un sistem bancar european mai solid şi mai credibil.
Credeţi că problemele sistemului bancar din Grecia au fost rezolvate? Ne putem aştepta la fuziuni între băncile majore din această ţară, cu implicaţii pentru România?
Vă pot vorbi despre Eurobank Group. Grupul nostru este foarte bine capitalizat. Am făcut o creştere de capital de aproape 3 miliarde euro în aprilie 2014. Suntem deţinuţi în proporţie de 65% de acţionari foarte puternici cum ar fi Fairfax, Capital Research and Management, Wilbur Ross etc. Problemele legate de capitalizare au fost rezolvate pentru noi. Referitor la posibile fuziuni, opinia mea personală este că acestea nu vor avea loc. Există patru bănci principale în Grecia, care sunt de mari dimensiuni, astfel că, după părerea mea, o fuziune este improbabilă. Pentru a pune lucrurile în perspectivă, Eurobank are active de peste 70 de miliarde de euro. În România, cred că există potenţial de consolidare, deoarece sunt 40 de bănci care operează în sistem.
Fiind primul interviu acordat din postura de Preşedinte Executiv al unei bănci, vă rugăm să ne spuneţi care au fost principalele etape ale carierei dumneavoastră şi, bineînţeles, pe cât posibil, ce doriţi să se întâmple în viitor?
Mi-am început activitatea la Barclays Group, cu aproape 20 de ani în urmă, la Londra. A fost o imensă oportunitate pentru mine să învăţ într-o organizaţie cu standarde de calitate înalte şi încă îl consider un moment important în cariera mea. O altă etapă importantă a fost aceea în care Barclays m-a susţinut la Euro Banking Association (EBA), la sfârşitul anilor 1990, unde am participat în calitate de Director de Program pentru sistemul de clearing EURO 1, care gestionează majoritatea plăţilor în Euro care sunt efectuate actualmente în Europa. Apoi, am avut rezultate foarte bune în corporate venturing, tot la Barclays, un domeniu care mi-a oferit perspective importante. După aceea, am lucrat la Barclays International Banking la dezvoltarea segmentului companii şi, în urmă cu circa 10 ani, am condus activităţile băncii legate de creditarea de consum. Însă cel mai dificil test prin care am trecut a fost dedicarea întregii mele experienţe pentru activităţile Eurobank din România şi în special în anii 2008-2009, în plină criză financiară. Probabil acesta a fost cel mai dificil proiect în care am fost implicat şi îmi voi aduce aminte de el mult timp de acum încolo. În ultimii ani, am fost Vicepreşedintele, iar acum Preşedintele Bancpost, un brand românesc important, o instituţie foarte respectată pe piaţă. Această poziţie mă onorează şi mă obligă la performanţe similare.
Cum vedeţi viitorul României?
Personal, îl văd pozitiv. Cred că România are o serie de mari avantaje strategice cum ar fi o forţă de muncă educată, o bază a costurilor relativ scăzută, o poziţie geografică strategică şi aşa mai departe. La acestea se adaugă un mediu macroeconomic foarte sănătos, în materie de stabilitate economică şi politică. Cred că România este într-o formă foarte bună şi, cu o populaţie de aproximativ 20 de milioane de persoane, poate concura cu succes pe plan internaţional în anii următori. În ceea ce priveşte cele câteva domenii considerate în mod tradiţional puncte slabe, şi anume transparenţa şi capacitatea de a absorbi Fonduri Europene, ţara are actualmente rezultate mult mai bune decât înainte. În acest context, există şanse mari să atragă din ce în ce mai multe investiţii, inclusiv investiţii de capital, şi să devină mai puternică şi mai competitivă ca ţară exportatoare. Dacă exporturile reprezintă astăzi circa 40% din PIB, o ţară ca România ar putea atinge probabil o cotă de 55%. Acestea sunt domeniile în care şi noi, ca bancă, intenţionăm să oferim un sprijin mult mai mare în economie. De exemplu, sunt foarte impresionat de ceea ce văd legat de companiile producătoare pentru export – fabrici de calitate superioară, o experienţă bogată şi o participare activă pe pieţele internaţionale. Alte sectoare dinamice sunt agribusiness şi IT&C. Considerăm că toate aceste domenii vor avea evoluţii foarte bune şi dorim să contribuim la dezvoltarea lor prin finanţarea de proiecte.
Ce v-a impresionat plăcut în România?
M-a impresionat cât de primitori sunt românii cu străinii. Este un aspect unic şi o surpriză excelentă pentru toţi cei care vin aici. Acesta este probabil motivul pentru care majoritatea străinilor pe care îi cunosc nu doresc să mai plece din această ţară.
COMMENTS