INS a ajustat în jos avansul PIB în T3 2022 de la +4% la +3,8% pe seria brută și a redus marginal valoarea ponderată cu sezonalitatea, de la +4,7% la +4,6%, în varianta provizorie 2 publicată de INS. Cumulat pe primele 9 luni, rezultatul brut a fost de 4,9% (de la +5% în varianta provizorie 1) iar cel ajustat sezonier a fost păstrat la +4,3%.
Vă prezentăm datele pe seria brută recalculate la zi față de același trimestru din anul precedent, cu precizarea că acestea vor rămâne valabile un an, până la apariția variantei semidefinitive, urmând ca valorile să rămână „bătute în cuie” de-abia în varianta definitivă, care va apare peste doi ani.
Trendul de scădere a avansului de la un trimestru la altul ridică un semn de întrebare în privința rezultatului economic până la finalul anului. La o repartizare uzuală de 70% la 9 luni/30% în ultimul trimestru, pentru a obține nivelului de creștere a PIB prognozat pentru 2022 (+4,6% în prognoza de toamnă) ar fi nevoie de un rezultat de +3,9% în T4 ceva mai mare decât în T3.
Reevaluarea rezultatelor în prețuri curente potrivit variantei provizorie 2 a găsit un minus semnificativ pe T3 2021 (-1,7 miliarde lei), rezultatul pe 9 luni fiind redus la 998,3 miliarde lei. Necesarul rămas de pentru a atinge PIB-ul estimat pentru 2022, după circa 274 miliarde lei pe T1, 336 miliarde lei pe T2 și 388 miliarde lei pe T3 ar fi, conform datelor oficiale la zi, de circa 398 miliarde lei pe T4 (toate valorile în prețuri curente).
Valoarea nominală de 1.396,2 miliarde lei nu se conturează a fi dificil de realizat, dar problema se va muta la deflator. Acesta, prognozat oficial a fi la nivelul de 13% pe întreg anul trecut, apare din datele publicate de INS pentru fiecare din primele trei trimestre, ca fiind serios subestimat. Concret, avem deja 12,8% pentru T1, 16,3% pentru T2 și 16,5% pentru T3. O scădere în T4, care să readucă media la 13%, apare ca fantezistă, ceea ce înseamnă că PIB-ul nominal va trebui să urce spre 425 miliarde lei în ultimul sfert al anului, pentru a obține creșterea reală previzionată.
Agricultura și industria, influențe negative pe PIB-ul din T3
Agricultura (-15% rezultat în volum și cel mai mare indice de preț, +42,6%, care a afectat deflatorul per total) a venit cu cea mai mare influență negativă pe avansul PIB în T3 2022 (-1,7 puncte procentuale). Industria și-a continuat declinul (-3,5%, cu o poziționare sub nivelul prepandemie) și, pe fondul unor creșteri de prețuri de 41,6%, a afectat și ea rezultatul economic (-0,6 pp).
Din fericire, sectorul construcțiilor și-a intrat revenit după mijlocul anului și a reușit o creștere de 8,4%,care a compensat exact situația din industrie. Situație regăsită, absolut surprinzător, în raport cu agricultura, pe segmentul de „activități profesionale, servicii suport etc.” (+19,7% fizic și +1,7 pp influență pe avansul PIB).
Cea mai mare creștere față de același trimestru al anului anterior s-a consemnat în sectorul IT (+20,3%), care a contribuit cu 1,4 pp la creșterea economică, cu mult peste comerț sau tranzacțiile imobiliare ( ambele cu 0,9 pp). O evoluție (deja tradițional) problematică a avut segmentul de intermedieri financiare, cu efect pe creșterea din T3 similar cu cel din spectacole și reparații de uz casnic, adică ZERO.
Pe partea de utilizare a PIB am selectat efectul comerțului cu alte țări. În condițiile unei creșteri cumulate de la începutul anului mai redusă în cazul exporturilor (+16,5%) față de cea a importurilor (+18,3%), schimburile externe au avut o influență negativă de -1,7 punct procentual asupra evoluției PIB (revizuită de la -2,4 pp în varianta provizorie anterioară).
Una peste alta, în pofida păstrării unui ritm relativ bun al creșterii economice, producția internă nu a ținut pasul, de unde a rezultat expandarea deficitului extern și deteriorarea situației contului curent. Dacă adăugăm și faptul că industria și agricultura au performat mai slab iar implicarea sectorului financiar în activitatea productivă lasă de dorit, proiecția curentă de creștere PIB în anii următori devine discutabilă.
COMMENTS