INS a păstrat la 0,9% avansul PIB pe T2 2023 față de trimestrul anterior. Au fost menținute și rezultatele care diferă semnificativ în ce privește raportarea la același perioadă din anul precedent, cu +1,1% pe seria brută dar +2,7% ajustat sezonier (valoare comunicată la Eurostat, care ne plasează pe locul 2 în UE, imediat după Irlanda, care a reușit +2,8%).
Nominal, rezultatul economic pe T2 2023 a fost de 371.466,4 milioane lei. Ajustat, însă, după sezonalitate, valoarea comunicată a ajuns la 395.152,1 milioane lei, valoare marginal mai redusă decât cea din T1 2023 (395.259,2 milioane lei). Explicația creșterii în termeni reali provine din ponderile diferite în structura anului, cea a primului trimestru fiind mai redusă.
Produsul Intern Brut estimat pentru semestrul I 2023 a fost 690.023,5 milioane lei în preţuri curente, în creştere, în termeni reali, cu 1,7% faţă de semestrul I 2022. Dată fiind distribuția istorică de circa 45%/55% pe cele două jumătăți ale anului, pentru a mai reuși creșterea economică de 2,8% prognozată inițial pentru 2023 ar fi necesar un rezultat semnificativ mai bun, de +3,7% în partea a doua a anului curent.
Situația la mijlocul anului
Din perspectiva contribuției categoriilor de resurse la creșterea economică pe semestrul 1, se remarcă reculul semnificativ al industriei (-4,3 puncte procentuale), care a penalizat avansul economic de ansamblu cu 0,7 puncte procentuale. Ponderea acestui sector la formarea PIB a scăzut la doar 21,6%, cu tendință îngrijorătoare (doar 20,9% în T2 2023).
Totodată, aflată în scădere și ea (-1,4% pe primele șase luni și chiar -1,5% în T2), agricultura a avut o contribuție nulă la avansul economic. La fel ca și sectorul, altminteri profitabil, al intermedierilor financiare și asigurărilor, care a înregistrat contraperformanța de a coborî sub nivelul spectacolelor, activităților culturale și recrative etc., și a bifat un mare zero la evoluția volumului de activitate.
În context, rețeta simplificată a creșterii economice, afectată de industria în scădere la nivelul din urmă cu șapte ani potrivit datelor deja disponibile pe iulie, se prezintă aproximativ așa: comerț o treime (0,5 puncte procentuale contribuție la avansul PIB), urmat de sectorul IT și activitățile profesionale și de servicii suport (ambele cu 0,4 pp) și de construcții (0,3 pp).
Administrația publică, învățământul, sănătatea etc. (care se contabilizează pe principiul că o remunerație mai mare ar aduce și o valoare adăugată, ceea ce e discutabil dar nu neapărat inexact) au mai adus doar 0,1 pp. Adică mai puțin decât tranzacțiile imobiliare și efervescentele activități de spectacole culturale și recreative (+6,7% creștere în volum, imediat după construcții), ambele cu 0,2 pp.
Una peste alta, transformările structurale din economie sunt tot mai vizibile, cu deplasare dinspre o producție materială cu profitabilitate mai mică (totuși stabilă) înspre servicii cu valoare adăugată mai mare, dar sensibile la potențiale fluctuații. Consecințele sunt o specializare bazată pe o forță de muncă relativ mai slab plătită întrucât poate accesa (deocamdată) cele mai ieftine mărfuri și servicii din UE (indice 57,8 din medie) și un deficit în comerțul cu mărfuri cronicizat la cele mai mari valori din regiune.
COMMENTS